Cuprins:
„Această activitate militară face parte din eforturile noastre continue de a ne consolida prezenţa maritimă şi supravegherea zonelor-cheie pentru alianţa noastră”, folosind fregate şi avioane de patrulare maritimă, a declarat Rutte după un summit al statelor membre NATO de la Marea Baltică.
„Nu voi intra în detalii cu privire la numărul exact de nave, deoarece acesta poate varia de la o săptămână la alta şi nu vrem să facem inamicul mai informat decât este deja”, a continuat secretarul general al NATO, citat de news.ro.
„Ceea ce este important este să folosim mijloacele militare potrivite în locurile potrivite şi la momentul potrivit pentru a descuraja viitoare acte destabilizatoare”, a adăugat el.
Măsuri de descurajare pe fondul înmulțirii incidentelor misterioase în Marea Baltică
Mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii şi de energie au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni. Liderii şi experţii europeni suspectează acte de „război hibrid” orchestrate de Rusia.
O mică flotă de drone navale de suprafaţă va fi desfăşurată pentru a îmbunătăţi operațiunile de supraveghere şi descurajare. Conform NATO, aceste operațiuni vor continua pe durată nedeterminată.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_363b7a97f904381e7d261f8b0080ad93.jpg)
Finlanda și Suedia, cele mai noi state membre NATO, au anunțat deja că vor participa cu nave la această misiune. Potrivit unor informații obținute de agenția de presă DPA, citată de Agerpres, misiunea NATO va implica aproximativ zece nave. Estonia a mobilizat deja o navă pentru miziuni de patrulare în Golful Finic.
Alianţa a pus deja la dispoziţie două nave pentru a monitoriza infrastructura submarină şi „flota fantomă” a Rusiei – nave care sunt vechi, slab asigurate şi operate sub pavilion străin, pe care regimul de la Moscova le folosește pentru a-şi transporta petrolul ocolind sancţiunile occidentale.
Navele din flota fantomă, adevărate bombe ecologice
Petrolierele din „flota fantomă” sunt „un câştig care permite Rusiei să poarte acest tip de război hibrid împotriva Europei şi sunt, de asemenea, bombe ecologice care ne ameninţă mările”, a remarcat prim-ministrul estonian Kristen Michal.
La rândul său, președintele leton Edgars Rinkevics a subliniat că țările europene trebuie să fie pregătite și pentru alte incidente de securitate în Marea Baltică.
În faţa acestor riscuri, preşedintele finlandez Alexander Stubb a menționat necesitatea de a diversifica sursele de energie şi mijloacele de comunicare. „Nu putem preveni toate actele de sabotaj”, a avertizat el.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a6371eea6a5adf83ff22a5905800b6ba.jpg)
„Mai mult de 95% din traficul pe internet se face prin cabluri submarine, iar 1,3 milioane de kilometri de cabluri garantează zilnic tranzacţii financiare în valoare estimată la 10.000 de miliarde de dolari”, a semnalat Mark Rutte.
Olaf Scholz denunță strategiile hibride ale regimului de la Moscova
Cancelarul german Olaf Scholz a apreciat la rândul său că incidentele din Marea Baltică trebuie să fie tratate ca parte a unei strategii hibride purtate de Rusia împotriva Europei.
Scholz a dat asigurări că Germania este pregătită să-și asume responsabilitatea cu „propriile resurse” în cazul înmulțirii amenințărilor. „Evident, aceasta înseamnă că vom asigura securitatea în Marea Baltică cu nave germane”, a spus el.
Summitul de la Helsinki a fost găzduit de președintele Alexander Stubb și de premierul Kristen Michal, iar invitații lor au fost liderii de stat ai Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Suediei, precum și secretarul general al NATO Mark Rutte și vicepreședinta Comisei Europene Henna Virkkunen, responsabilă de suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
Principalul scop al summitului de la Helsinki este găsirea unor modalități de a proteja mai bine infrastructura esențială din Marea Baltică și de a contracara amenințarea reprezentată de „flota fantomă” a Rusiei.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5d05bccda4e5c2ac0afd11aa3085ff0c.jpg)
O navă din flota fantomă s-a rotit în cerc deasupra gazoductului dintre Norvegia și Polonia
În timp ce Finlanda găzduia summitul țărilor NATO de la Marea Baltică, o navă din „flota fantomă” a Rusiei era observată navigând în jurul conductei submarine Baltic Pipe, care livrează gaze din Norvegia în Polonia.
„O navă rusească din flotă din umbră s-a rotit în cerc în Marea Baltică pe deasupra unei porţiuni a conductei care transportă gaz norvegian către Polonia”, a declarat pentru TVP World, canalul în limba engleză al televiziunii publice poloneze TVP, o sursă din Ministerul de Externe de la Varșovia.
Dacă se confirmă, acţiunile navei vor stârni noi îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea la atac a infrastructurii energetice vitale aflate pe fundul Mării Baltice. În cel mai recent incident, petrolierul Eagle S a avariat un cablu de electricitate între Finlanda și Estonia.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1051b1efde690e75c49452af8fae9d83.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f8117b1b40a102d3d23a090437e4f472.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b80fe44f5dd920a85f3a94daf7ade1e3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_6dcf0d14bc7ae9146711ded66bc2ca52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_92c90ac7f3859c156a81325ee34ba172.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0989309369896861dfee9611fdc6d62e.jpg)