O varietate de grâu, invenție românească, promite să redefinească standardele de productivitate

„Arată de vis în acest moment. Anul trecut, la acest soi, am obţinut 9.020 de kilograme la hectar. Iar după cum se prezintă cultura acum, am speranţe că vom depăşi acest prag în 2025. Pentru că promite. Am alocat o suprafaţă de 20 de hectare doar pentru că nu am avut mai multă sămânţă. La potenţialul de producţie pe care îl are şi la rezultatele pe care le-am înregistrat până acum, pot spune că se bate de la egal la egal cu soiurile franţuzeşti pe care eu le cultiv, inclusiv Anapurna de la Limagrain. Sigur că totul depinde de tehnologia de cultură, care trebuie făcută ca la carte!”, a declarat reputatul agronom.

Dimitrie Muscă, deși a fost un susținător al soiurilor românești, a renunțat la genetica Institutului de la Fundulea deoarece consideră că s-a plafonat, neputând obține mai mult de 7.800 kg/ha.

„Se pare că s-au plafonat. Din câte am înţeles, soiul de grâu Glosa, care era cel mai bun pe ţară la un moment dat, a fost vândut celor de la Rod Bun, la fel cum s-a întâmplat şi cu porumbul. Am avut de la ei porumb cu 14% proteină. Eu, care am 50.000 de porci şi 3.000 de vaci, îmi este extrem de util să am porumb cu 14% proteină. Vă daţi seama că, în condiţiile acestea, aş economisi foarte multă proteină cumpărată din şroturile de floare şi de soia”, a spus arădeanul.

România a suferit pierderi semnificative în cercetarea genetică agricolă, principalul motiv fiind slaba finanțare. Aceasta a determinat migrarea cercetătorilor către locuri de muncă mai bine plătite.

„Foarte mulţi au ajuns să lucreze pentru companiile multinaţionale, unde au găsit condiţii mai bune de salarizare, deşi au devenit vânzători de pesticide şi fungicide. Mare păcat că cercetarea este lăsată de izbelişte”, a mai spus Muscă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro