Cuprins:
Mai puțini nori, o posibilă explicație
Dezechilibrul energetic al Pământului continuă să crească, ceea ce îngrijorează comunitatea științifică. Acest dezechilibru este direct legat de încălzirea globală și se așteaptă să ducă la creșteri ulterioare ale temperaturilor.
Două studii recente indică o scădere a acoperirii norilor ca factor potențial. Această reducere ar putea declanșa o buclă de feedback, amplificând încălzirea. Helge Goessling, fizician climatic la Institutul Alfred Wegener din Germania, afirmă: „Am adăugat o nouă piesă în puzzle-ul în care ne îndreptăm”.
Norii joacă un rol complex în sistemul climatic. Ei pot răci planeta reflectând lumina solară, dar pot și încălzi, acționând ca o pătură termică. Efectul net depinde de tipul și altitudinea norilor.
Schimbări în acoperirea noroasă
Studiul lui Goessling, publicat în Science, arată o scădere dramatică a acoperirii norilor la joasă altitudine în ultimul deceniu. Aceasta a redus reflectivitatea planetei, contribuind cu aproximativ 0,2 grade Celsius la încălzirea record din 2023.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_daa836a015e991caa1bed8ee70b2a342.jpg)
Cauzele acestei scăderi nu sunt încă pe deplin înțelese. Ar putea fi legată de reducerea poluării aerului sau de o buclă de feedback cauzată de temperaturile în creștere.
Un alt studiu, prezentat de cercetători NASA, a identificat o micșorare a zonelor cele mai înnorate ale Pământului în ultimele două decenii.
Implicații pentru viitor
Dacă aceste schimbări fac parte dintr-o buclă de feedback, consecințele ar putea fi severe. Planeta ar putea depăși pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius mai devreme decât se anticipase. Cercetătorii subliniază urgența înțelegerii acestor efecte pe măsură ce încălzirea continuă.
După cum notează The Washington Post, comunitatea științifică se află într-o „criză” pentru a descifra aceste fenomene complexe și impactul lor asupra viitorului climatic al planetei.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1670b4f7a2c7f914146926dad0c1165d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4d882f28c88e0425df140c97609ddde.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c92b13e8f3a06c79355a674a87e41c50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_fc8e66baa8339fed7d3d6e8479062906.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d879aedb07b38409d87aeb354e060f41.jpg)