Recordurile climatice din 2024, cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Perspectivele pentru România

Recordul din 2023, depășit cu 0,12°C 

Astfel, 2024 este primul an din istoria observațiilor meteorologie când temperatura medie globală depășește pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Comparativ cu recordul anterior stabilit în 2023, a fost cu 0,12°C mai cald.  

Începând cu iunie, fiecare lună a anului 2023 a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din orice an anterior (1940–2022), iulie și august fiind cele mai calde înregistrate vreodată. De asemenea, fiecare lună a anului 2024 din ianuarie până în iunie a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din anii anteriori (1940-2023). În plus, temperaturile medii lunare din perioada iulie-decembrie 2024 au fost foarte apropiate de valorile record din 2023.

Trei sferturi din 2024, anomalii mai mari de 1,5°C 

„Dincolo de a fi un simplu prag «psihologic», depășirea valorii de 1,5°C are consecințe importante pentru sistemul climatic. Trebuie să remarcăm, de asemenea, că pragul stabilit prin Acordul de la Paris se referă la o încălzire pe termen lung mai degrabă decât la un an anume. 

Recomandări

Tezaur de 500 de monede din aur și argint şi o brățară dacică furate de la muzeul din Drobeta-Turnu Severin. Dosar cu „autor necunoscut”

Asta datorită faptului că ceea ce se întâmplă într-un anumit an poate include, pe lângă încălzirea din cauze antropice (schimbări climatice cauzate de om), și variații climatice naturale pe termen scurt. Depășirea valorii de prag de 1,5°C în 2024 reprezintă un moment semnificativ și subliniază necesitatea de a continua monitorizarea atentă a tendinței pe termen lung. Pe măsură ce temperatura medie globală crește, depășirea pragului de 1,5°C într-un singur an devine un semnal critic care, deși nu marchează încă o trecere permanentă peste acest nivel, indică un viitor în care astfel de valori ar putea fi tot mai frecvente”, afirmă Bogdan Antonescu, cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Perspective proaste pentru 2025

Raportul Copernicus arată că majoritatea zilelor anului 2024 au avut temperaturi mai ridicate față de media 1991-2020, pe cea mai mare parte a globului (91%). Aproximativ trei sferturi din zilele anului 2024 au avut anomalii mai mari de 1,5°C, iar în perioada 8-10 februarie, anomalia a fost chiar mai mare de 2°C. Față de perioada preindustrială (1850-1900), 2023 a fost primul an în care anomalia temperaturii pentru fiecare zi a fost de cel puțin 1,25°C. De asemenea, anul 2023 (anul în care a fost stabilit recordul precedent pentru temperatura medie globală) a avut aproximativ 50% din zile cu anomalii mai mari de 1,5°C.

Recomandări

Donald Trump se întâlneşte cu Vladimir Putin în Arabia Saudită și intenționează să se ducă în Rusia | VIDEO

O prognoză recentă a Met Office, o organizație care include experți britanici în domeniu, indică faptul că este foarte probabil ca 2025 să devină al treilea cel mai cald an înregistrat la nivel global de când se fac măsurători meteorologice.

Efectele încălzirii globale asupra climei României

Fenomenul de încălzire globală se resimte puternic și în România. Anul trecut au fost raportate 1.140 de evenimente meteorologice extreme, dintre care 706 cazuri cu vânt intens, 235 de cazuri cu grindină de mari dimensiuni și 199 de cazuri cu precipitații intense. 

„Chiar dacă cifra din 2024 este mai mică față de 2023, când a fost stabilit recordul de 1.724 de evenimente, evoluția nu trebuie interpretată ca o întrerupere a tendinței generale de intensificare a fenomenelor extreme asociate schimbărilor climatice. Variabilitatea de la un an la altul este firească, fiind influențată de factori precum circulația atmosferică, temperatura mării sau configurația zonelor de presiune. 

Recomandări

Volodimir Zelenski, discuție telefonică de o oră cu Donald Trump. „Sunt recunoscător, m-a informat despre detaliile conversației cu Putin”

Deși în 2024 s-au înregistrat mai puține raportări de vânt intens, grindină de mari dimensiuni și precipitații intense, este important să urmărim evoluția pe termen lung, care indică, la scară globală și regională, o creștere a frecvenței și severității acestor evenimente meteo. În plus, efectele schimbărilor climatice pot modifica nu doar numărul de astfel de fenomene, ci și localizarea lor geografică și perioada în care se manifestă, motiv pentru care monitorizarea continuă și măsurile de adaptare rămân esențiale”, mai spune cercetătorul Bogdan Antonescu.

A scăzut numărul de ore cu frig intens

În 2024, perioadele cu stres termic cauzat de frig (temperaturi resimțite mai mici −13°C, conform UTCI – universal thermal climate index) au fost mai rare decât în trecut, mai ales în zonele de câmpie și de sud, unde s-au înregistrat mai puțin de 200-300 de ore cu frig intens. Față de perioada de referință (1991-2020), în majoritatea regiunilor a scăzut semnificativ numărul de ore cu frig intens. 

În schimb, numărul de ore cu stres termic cauzat de căldură (temperaturi resimțite mai mari de 26°C UTCI) a fost de 800-900 de ore în sud, adică aproximativ 37 de zile. În unele regiuni din sud și vest, perioada de stres termic a crescut cu aproximativ 16 zile față de perioada de referință. 

Tot în ceea ce privește fenomenele meteorologice intense, anul 2024 reprezintă o premieră pentru România, deoarece pentru prima dată a fost realizat un studiu de atribuire pentru un eveniment cu precipitații intense. Este vorba de evenimentul din sud-estul României, din 30-31 august 2024. 

Conform studiului realizat de o echipă internațională de la ClimaMeter, care a inclus și cercetători din România, schimbările în cadrul precipitațiilor care au generat inundațiile din România din 30-31 august 2024, din zona litoralului Mării Negre, pot fi atribuite schimbărilor climatice cauzate de activitatea umană, în timp ce variabilitatea naturală a climei a avut probabil un rol modest.

Recordurile de temperatură ale perioadei 2023-2024

*2024 a fost cel mai cald an din înregistrările multidate ale temperaturii globale începând cu 1850;

*În 2024, temperatura medie globală a fost de 15,1°C, cu 0,12°C mai mare decât cea mai ridicată valoare anuală înregistrată anterior, în 2023;

*Anul 2024 a fost cu 0,72°C mai cald decât media pentru perioada 1991-2020 și cu 1,6°C mai cald decât nivelul preindustrial, fiind primul an calendaristic care depășește cu 1,5°C acest nivel; 

*Fiecare lună din ianuarie până în iunie 2024 a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din orice an precedent. Luna august 2024 a egalat recordul de căldură din august 2023, iar restul lunilor, din iulie până în decembrie, au fost fiecare a doua cea mai caldă pentru acea perioadă a anului, după lunile corespunzătoare din 2023;

*Au existat trei sezoane record pentru perioada corespunzătoare a anului: iarna boreală (decembrie 2023 – februarie 2024), primăvara boreală (martie – mai 2024) și vara boreală (iunie -august), cu 0,78°C, 0,68°C și, respectiv, 0,69°C peste media perioadei 1991-2020;

*La 22 iulie 2024, temperatura medie globală zilnică a atins un nou record de 17,16°C;

*Ultimii zece ani au fost cei mai calzi zece ani înregistrați vreodată.

Fotografii colaj: infoclima.ro, Romni-AI

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro