Mergi direct la conținut »
VIDEO/ Interviu cu Octav Bjoza, fost deținut politic:
Ştiri Libertatea > Ştiri > VIDEO/ Interviu cu Octav Bjoza, fost deținut politic: "Mai umilit ca-n anul Centenarului n-am fost niciodată!"

VIDEO/ Interviu cu Octav Bjoza, fost deținut politic: „Mai umilit ca-n anul Centenarului n-am fost niciodată!”

"Comuniștii au șters toate urmele. A rămas câmp gol. Dar noi, foștii deținuți, știm de ce grâul nu e verde intens, ci verde spre galben, în anumite locuri. Pentru că pe locurile acelea erau barăcile noastre, era lagărul".

De Maria Andrieș,

Octav Bjoza, 80 de ani, a fost arestat pe vremea când era student la Geografie, în Iași, și condamnat în 1958 pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”. Făcea parte dintr-o organizație anticomunistă de tineret.

Toate închisorile președintelui

15 ani de muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea totală a averii – acesta a fost verdictul Tribunalului Miliar Brașov. Pedeapsa a fost redusă, ulterior, la patru ani de muncă silnică, iar Octav Bjoza a fost eliberat în iunie 1962. Trecuse prin închisorile Codlea, Gherla, Galați, Brăila, Văcărești, Jilava și prin lagărele de muncă Strâmba, Stoenești, Salcia, Bacul 4 și Periprava – secția Grindu.

„Am purtat opinci din anvelope auto, am mâncat șerpi cruzi, am muncit în apă până la genunchi, apă înghețată, care te tăia ca pumnalul. Eram trimiși la muncă și două zile la rând, fără să primim mâncare. Dormeam câte trei într-un pat metalic”, își amintește Bjoza, în prezent președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.

„Îmi amintesc de profesorul Petre Bălănescu, de la Colegiul Carol din Craiova, știa Iliada și Odiseea pe de rost. Dacă mai stăteam, învățam și eu, măcar una din două. În închisoare, nu vezi decât aceleași ziduri, aceleași gratii, aceiași oameni, aceleași obloane de lemn, în fiecare zi. Mintea nu e ocupată, e liberă”.

În lagărele de muncă, „eu și ceilalți deținuți tineri ne dădeam norma de muncă deținuților bătrâni sau bolnavi. Altfel, erau bătuți bestial. Așa că gardienii ne băteau pe noi. Cât de puternic mă simțeam când îl priveam în ochi pe cel care mă bătea! Eram mândru că sunt român atunci. M-au făcut ăștia să-mi fie jenă”.

„Pentru noi, Guvernul n-are de unde”

Persecuțiile nu s-au oprit după eliberare, au afectat toată familia lui Octav Bjoza, până în decembrie 1989. Părinții săi au fost dați afară din slujbe, iar tatăl a fost arestat cinci luni de Securitate. Casa părintească și terenul din Iași au fost confiscate de autoritățile comuniste. Ani mai târziu, fiul lui Octav Bjoza a fost exmatriculat din Liceul de Marină Constanța, din cauza dosarului tatălui său.

„Regimul nu te lovea doar pe tine, îi lovea pe toți ai tăi. Copilul era scos în fața clasei și numit fiu de viperă. De aceea, am propus un proiect de lege, cerând ca și copiii foștilor deținuți să primească indemnizații, nu doar soțul sau soția”, explică șeful AFDPR. Proiectul de lege, nr. 144 / 2018,  a fost preluat de un grup de 33 parlamentari PSD și simplificat. Nu se acordă indemnizații și copiilor foștilor deținuți.

Celulele din lagărul de muncă Periprava

„Ne-au spus că, dacă vrem indemnizații, să indicăm și sursa de unde să fie plătite. Le-am răspuns că asta e treaba lor, de legiuitori. Că Guvernul, nu AFDPR, are bugetul țării pe mână. Au zis că Guvernul n-are de unde”, spune Octav Bjoza. Proiectul care nu schimbă aproape nimic a fost adoptat tacit de Senat și se află, din septembrie, pe ordinea de zi a Camerei.

„Marin Dragnea nu știe ordinea culorilor în tricolor”

„Cum ar putea să ne acorde reparații tocmai fiii celor care ne-au trimis la moarte? Sunt și oameni de bine în Parlament, și în toate partidele am găsit oameni de bine. Dar, privită în ansamblu, clasa politică ne-a tratat cu un dispreț de neimaginat”. Președintele AFDPR susține că „mai umilit ca în anul Centenarului nu s-a simțit niciodată”.

„Cei care au făcut România unită au murit în închisorile comuniste, lângă noi. Dar nimeni n-a venit să ne întrebe ce părere avem despre asta, în anul Centenarului. În schimb, s-au cățărat la tribuna Parlamentului tot felul de indivizi, să vorbească despre Marea Unire și patriotism. Conducătorii țării nu știu nici măcar ordinea culorilor în tricolor. O rușine, să faci cocarda cu suta de ani și cifra unu să aibă roșul în stânga. E indadmisibil să primești de la ghiolbanul general cu patru stele Marin Dragnea cartea de vizită cu tricolor cu roșu în stânga”, crede Octav Bjoza.

Marin Dragnea, unchiul liderului PSD, este, pentru fostul deținut politic, responsabil de arestarea a 3000 de studenți, în 1956, la Timișoara. Iar Divizia Tudor Vladimirescu, în care Marin Dragnea a luptat în Al Doilea Război Mondial, este „o rușine a neamului nostru, pentru că a fost făcută la Moscova, din prizonieri români, care au cedat presiunilor și au acceptat să lupte contra românilor. Dar cine să vă spună lucrurile astea, de unde să le cunoașteți?”.

Iliescu, judecat prea târziu

Octav Bjoza vede cum se așterne o uitare groasă peste suferința lui și a altor zeci de mii de victime ale regimului comunist. „Pe vremea mea, erau câteva noțiuni sfinte: patrie, neam, tricolor, credința strămoșească. Ne duceam să murim pentru ele fără ezitare. Astăzi? Trebuie să fii prost să mori pentru țară. Mai bine te duci la căpșuni”.

Punerea sub acuzare a lui Ion Iliescu în Dosarul Revoluției nu îl impresionează pe Octav Bjoza: „S-a făcut prea târziu. Trebuia făcută mult mai devreme. Așa, s-au găsit să-l condamne pe Ion Ficior, pe care l-am avut comandant în lagărul de la Periprava. Păi, după 25 de ani vii și-i condamni? În timpul ăsta, foștii torționari au avut pensii de trei ori mai mari decât mine, care de bine, de rău, am fost inginer”.

Ion Ficior (centru), fostul comandant al lagărului Periprava

Octav Bjoza are o pensie lunară de aproximativ 2000 lei. Ion Ficior, condamnat în 2016 pentru crime împotriva umanității, decedat anul trecut, avea o pensie de 5.500 lei pe lună.

Ce-i mână pe ei în Parlament? „Căpătuiala”

Sărăcia din România îl întristează pe șeful AFDPR, îl întristează și lipsa de valori morale a clasei politice: „Ai senzația că sloganul parlamentarului român, în general, e căpătuiala, nicidecum neamul, patria, tricolorul și credința strămoșească. Noi parcă picăm din altă lume, parcă suntem extratereștri. Parlamentul e îmbâcsit de fata lui tata, băiatul lui tata, care a cotizat la partid, treaba e valabilă pentru toate partidele. Oameni lipsiți de minime cunoștințe generale”.

Cum au ajuns romănii să voteze astfel de oameni și să-i pună în fruntea statului? „Țara e golită și de tineri, și de valori. Speranța mea era în generația tânără. Acum, dacă au părăsit țara… Nu trebuie să ne pierdem speranța. Recomand mentalitate de învingător. Nu trebuie să-ți fie teamă, nu trebuie să simți foamea, frigul durerea… Pe noi, mai mult decât bolile noastre, ne doare sufletul și asta nu se poate vindeca cu medicamente”.

În ce privește o eventuală amnistie sau o grațiere a corupților, Octav Bjoza e foarte hotărât: „Pentru corupți, niciodată n-aș da vreo amnistie și grațiere. Peste această țară, de-a lungul secolelor, au trecut tătarii, turcii, hunii, rușii. Toți laolaltă n-au prădat-o ca românii în acești 20 de ani. Au norocul că nu poți să zici că România a fost prădată la drumul mare, că n-avem drumuri mari, autostrăzi. Sau că a fost prădată ca-n codru, că nu mai avem codri”.

Întrebat ce părere are despre faptul că ministrul Apărării, Gabriel Leș, nu a făcut armata, Octav Bjoza a dat din cap surâzând: „Nici eu. Am fost luat în evidență și scos din evidență în aceeași zi, cu mențiunea soldat neinstruit. Ca deținut politic, nu aveam voie să pun mâna pe pușcă”.

 

Dacă-ți aruncai o privire peste Parlamentul României, la începutul anilor 90, constatai că ai de-a face cu o mai mică Mare Adunare Națională”

„România deține cu certitudine recordul mondial ca număr și ca dimensiune a averilor dobândite într-un timp atât de scurt”

 „N-am exportat prin jaf doar pădurile patriei, am exportat tinerețe și inteligență, care nu cred că se vor mai întoarce vreodată”

„Aici este kilometrul zero al moralei românești. În Parlament sunt demnitarii, dar demnitatea este aici, între zidurile AFDPR-ului. Este o mare deosebire”.

Patria recunoscătoare dă loc de veci gratuit!

Drepturile acordate deținuților politici, prin Decretul de lege 118 / 1990, cu modificările ulterioare:

  • perioada de detenție se consideră vechime în muncă
  • 400 lei lunar pentru fiecare an de detenție / strămutare / deportare
  • asistență medicală gratuită, medicamente gratuite în spitalele de stat
  • transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun
  • 12 călătorii gratuite cu trenul, la clasa I, pe an
  • scutiri la plata taxelor radio-TV
  • prioritate la instalarea unui post telefonic
  • un bilet pe an, gratuit, într-o stațiune balneoclimaterică
  • acordarea, la cerere, cu titlu gratuit a unui loc de veci
Close
Închide
  Close