Mergi direct la conținut »
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Oltencele nu vor să “fie luate din Căluși”; alungă spiritele rele cu frunze de pelin

Oltencele nu vor să “fie luate din Căluși”; alungă spiritele rele cu frunze de pelin

Duminica Rusaliilor sau Cincizecimea, una dintre cele mai vechi sărbători creștine, este așteptată cu emoții de doljence care se tem să muncească în gospodării în Săptămâna Rusaliilor. Pentru a nu fi “luate din Căluși”, femeile din zona Olteniei obișnuiesc să folosească, așa cum le-au învățat bunicile lor, apa cu pelin la spălarea hainelor.

Fiecare gospodină din județul Dolj știe că în următoarele șapte zile nu are voie să spele haine sau să se îmbăieze fără a folosi pelinul în apa folosită. Pentru că altfel va fi atinsă de puterea Rusaliilor și va fi “luată din căluș”, o boală ce nu poate fi tratată de specialiști, un fel de transă hipnotică. Cea prinsă în vrajă poate fi vindecată doar dacă se prinde în jocul călușarilor. Mai mult de atât, doljenii își vor împodobi casele și streșinile acestora cu crenguțe de tei și frunze de nuc pentru a alunga Rusaliile, asemuite cu babele urâte. Fie trei, fie șapte la număr, ele zboară, cântă şi joacă pe la fântâni, cruci, răspântii, prin poieni, dar numai în zilele închinate lor. Cei care vor lucra în zilele de Rusalii vor fi ologiți, schilodiți, asurziți și înnebuniți de jocul Rusaliilor. “Am învățat de la bunica mea că și în Duminica Rusaliilor, dar și în săptămâna de după să nu muncim în case, e păcat foarte mare să speli hainele. Dacă nu ai ce să faci și ești forțată de împrejurări să bagi la spălat, musai să punem câteva crenguțe de pelin în apă. Așa nu te ia din căluși. Ar fi bine să iei pelinul de la călușari, dar noi avem în curte la țară. Am fost zilele trecute și am luat o mână, mai dau și la două vecine. Cine nu are, își cumpără din piață. Am văzut ieri că erau câteva femei care vindeau. Cumpăra lumea că nu poate să stea o săptămână cu hainele nespălate, mai ales femeile cu copii”, povestește Cristina, o craioveancă hotărâtă să nu fie prinsă de boala Rusaliilor.

Cu pelinul la brâu

Se mai spune că Rusaliile ar fi trei fete mari, care au trăit în vremea lui Alexandru Împărat. Acesta ar fi avut apă vie și i-ar fi dat calului său să bea, iar cele trei fete l-au văzut și au băut și ele din sticlă, devenind astfel nemuritoare. Și cum le plăcea dansul, ele pot fi auzite noaptea pe la răspântii de drum. Ca nu cumva să te ia Rusaliile, e bine să porți la brâu pelin și să mesteci usturoi. Însă, dacă ești atins de jocul lor, leacul îl aduce ceata de călușari. Iar gopodăriile sunt ferite de duhurile rele dacă tocul ușii este uns cu usturoi, iar în case sunt puse la uscat frunze de nuc și crenguțe de tei.

Moșii de Vară preced Călușarii

În sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, doljenii își pomenesc morții. Despre Sâmbăta Morților sau Moșii de Vară se crede că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în joia din Săptămâna Patimilor şi se plimbă nestingherite printre cei vii, se întorc supărate la locaşurile lor subpământene. “Ne pomenim morții, dându-le de pomană cireșe și mâncare, colaci. Mergem la biserică și dăm acatiste pentru toate rudele moarte. Seara aprindem lumânări în casă. Musai trebuie să dăm ceva de sufletul lor pentru că altfel vor fi supărați pe noi”, a mai povestit Cristina, femeia pregătindu-se să ducă acasă și crenguțe de tei și frunze de nuc sfințite de la biserică.

Alaiul Călușului Oltenesc

De zece ani, pe străzile orașului Craiova, în Duminica Rusaliilor joacă cetele de călușari. Astfel, și anul acesta opt cete de călușari din localitățile Coţofenii din Dos (sat Potmelţu), Dăbuleni, Giurgiţa, Goieşti, Sopot (sat Pietroaia), Şimnicu de Sus (sat Leşile), Ciupercenii Noi – Dolj și ceata de la Sârbii – Măgura (din județul Olt), vor putea fi văzute în Piaţa „Mihai Viteazul. Spectacolul călușarilor va începe la dimineață, iar alaiul va porni spre Parcul „Nicolae Romanescu”, unde vor prezenta dansul lor ritualic. Căluşarii vor avea la ei pelin, usturoi şi bâte pentru a alunga spiritele rele şi a purifica sufletul. Ritualul Căluşului românesc a fost inclus, în 2005, în patrimoniul oral şi imaterial al umanităţii al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

 
 
Close
Close
Închide