Pelinul - cum se consumă și ce beneficii are. La ce îl poți folosi în casă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pelinul este o plantă ierboasă, ale cărei părți vegetale supraterane și uleiul sunt utilizate pentru medicamente. Frunzele de pelin au o înălțime de până la 20 de centimetri. Florile de pelin sunt galbene pal și puternic mirositoare.
Cuprins:
Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.
Despre pelin. Unde crește pelinul
Pelinul face parte dintre plantele care înfloresc în perioada iulie-septembrie. De obicei, pelinul crește pe terenuri necultivate și este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu.
Pelinul alb crește în Europa, Asia și Africa și are frunze compuse, verzi-cenușii pe față și argintii-cenușii pe spate. Florile de pelin sunt galbene și aromate, grupate în capitule mici.
Cele mai răspândite specii de pelin sunt: pelin mic, o plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase, pelin de mături, o plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în capitule.
Pelinariță, pelinul negru, pelinul de mare, o specie frecvent întâlnită în România, în special în jurul lacurilor și al terenurilor inundate. Se distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor.
Utilizarea pelinului
Pelinul este utilizat pentru diverse probleme de digestie, cum ar fi pierderea poftei de mâncare, probleme la stomac, boli ale vezicii biliare și spasme intestinale.
Pelinul este, de asemenea, utilizat pentru a trata febra, bolile hepatice, depresia, durerile musculare, pierderea memoriei și infecțiile cu viermi, dar și pentru a stimula glanda sudoripară. Pelinul este utilizat pentru boala Crohn și o afecțiune renală numită nefropatie IgA.
Uleiul de pelin este, de asemenea, utilizat pentru tulburări digestive și pentru creșterea libidoului.
Unii oameni aplică pelin direct pe piele pentru osteoartrită și vindecă rănile și mușcăturile de insecte. Uleiul de pelin este utilizat drept contrairitant pentru a reduce durerea.
În fabricare, uleiul de pelin este folosit ca o componentă de parfum în săpunuri, produse cosmetice și parfumuri. Este, de asemenea, utilizat ca insecticid.
Pelinul în băuturi alcoolice
Pelinul este utilizat în unele băuturi alcoolice. Vermutul, de exemplu, este o băutură din vin aromată cu extracte de pelin.
Absintul este o altă băutură alcoolică binecunoscută făcută cu pelin. Este o băutură alcoolică verde smarald care se prepară din ulei de pelin, adesea împreună cu alte ierburi uscate, cum ar fi anasonul și feniculul.
Acum este interzis în multe țări, inclusiv în SUA, dar este permis în continuare în țările din Uniunea Europeană, atât timp cât conținutul de tujonă este mai mic de 35 mg / kg. Tujona este o substanță chimică potențial otrăvitoare care se găsește în pelin. Distilarea pelinului în alcool crește concentrația de tuonă.
Compuși și proprietăți chimice ale pelinului
Pelinul este de obicei utilizat ca extract sau ceai. Uleiul său este fabricat din tulpini și frunze ale plantei, în timp ce un extract sau o tinctură poate folosi întreaga plantă.
Aceste produse nu au calorii, vitamine sau minerale, dar conțin numeroși compuși vegetali, dintre care cel mai cunoscut este tuona.
Acest compus apare sub două forme - alfa și beta-tuonă, care diferă la nivel molecular. Deși aceste diferențe sunt mici, ele sunt semnificative, deoarece alfa-tuona este considerată mai toxică. Este, de asemenea, principalul ingredient activ din pelin.
Se crede că tuona excită creierul blocând acidul gamma aminobutiric, un neurotransmițător care are efecte calmante asupra sistemului nervos central.
Deși acest compus poate avea mai multe beneficii, consumul de tuonă în exces este toxic și a fost legat de convulsii și chiar de moarte, potrivit studiilor.
Beneficiile și utilizările pelinului
Pe lângă utilizarea sa în absint și alte băuturi spirtoase, pelinul are multe aplicații în practicile medicinale non-occidentale, inclusiv în medicina tradițională chineză.
În ciuda reputației absintului de a provoca halucinații, insomnie și convulsii, pelinul nu este considerat un halucinogen.
Deși conținutul ridicat de alcool și tuonă al băuturii poate juca un rol minor în aceste efecte, acest lucru nu a fost confirmat de cercetări oficiale.
Poate ameliora durerea
Pelinul a fost mult timp căutat pentru proprietățile sale de calmare a durerii și antiinflamatorii. De exemplu, această plantă poate ajuta la ameliorarea osteoartritei, o afecțiune dureroasă rezultată din inflamația articulațiilor.
Într-un studiu de 4 săptămâni la 90 de adulți cu osteoartrita genunchiului, aplicarea unui unguent de 3% concentrație de pelin de 3 ori pe zi a contribuit la îmbunătățirea atât a nivelului durerii, cât și a funcției fizice.
Trebuie remarcat faptul că planta însăși nu trebuie aplicată direct pe piele, deoarece compușii săi sunt prea concentrați și pot duce la arsuri dureroase, potrivit cercetărilor.
Poate combate infecțiile parazitare
Pelinul a fost folosit pentru a trata viermii intestinali încă din Egiptul Antic. Această proprietate de combatere a paraziților este atribuită tuonii.
În special, studiile pe animale și eprubete indică faptul că planta poate combate viermii și alți paraziți - deși este posibil ca această cercetare să nu se aplice oamenilor.
Are proprietăți antioxidante
Pe lângă tuonă, un alt compus remarcabil din pelin este camazulena. Acționează ca un antioxidant și este cel mai concentrat dacă este obținut din uleiurile esențiale din stadiul de pre-înflorire a plantei.
Antioxidanții precum camazulena pot combate stresul oxidativ, care este asociat cu cancerul, bolile cardiace, Alzheimer și alte afecțiuni.
Poate combate inflamația
Artemisinina, un alt compus vegetal găsit în pelin, poate ajuta la combaterea inflamației din corp.
Se crede că acest compus inhibă citokinele, care sunt proteine secretate de sistemul imunitar care promovează inflamația.
Studiile sugerează că pelinul poate ajuta la ameliorarea bolii Crohn, care se caracterizează prin inflamația mucoasei tractului digestiv. Simptomele sale pot include diaree, oboseală, crampe abdominale și alte probleme digestive.
Pelin contraindicații și posibile efecte secundare
Persoanele vulnerabile și cele cu anumite condiții sau boli ar putea dori să evite pelinul. Aceste condiții includ:
- Sarcina. Nu trebuie să luați pelin dacă sunteți gravidă, deoarece poate provoca avort spontan.
- Alăptare. Femeile care alăptează și copiii trebuie să evite această plantă din cauza lipsei informațiilor.
- Epilepsie. Tuona stimulează creierul și se știe că provoacă convulsii. Pelinul poate scădea, de asemenea, eficacitatea medicamentelor obișnuite anti-convulsii.
- Boli de inima. Administrarea acestei plante medicinale poate provoca sângerări intestinale pentru oamenii care suferă de boli de inimă.
- Probleme la rinichi. Pelinul este toxic pentru rinichi și poate crește riscul de insuficiență renală.
- Anumite alergii. Dacă sunteți alergic la ambrozie și gălbenele, puteți reacționa și la pelin, care se află în aceeași familie botanică.
- Dozele mari de pelin pot duce la tulburări digestive, insuficiență renală, greață, vărsături și convulsii. Cu toate acestea, este puțin probabil să experimentați aceste efecte secundare dacă le luați în doze mici, cum ar fi cele găsite în ceai de pelin.
- Cantități foarte mari din această plantă și alte produse care conțin tuonă pot fi fatale, deși doza sa letală la om nu a fost stabilită.
- În plus, poate provoca arsuri dacă este aplicat direct pe piele. Dacă îl utilizați local, asigurați-vă că îl folosiți doar ca unguent sau loțiune.
Când se culege pelinul
Pelinul este este o plantă perenă, erbacee, care are destul de multe soiuri, dar numai pelinul Artemísia absínthium are proprietăți medicinale. Are rădăcini lignificate și miros puternic specific .Tulpina este lemnoasă la bază și ramificată la vârf, putând atinge înălțimea de 150 cm. Frunzele au un aspect pâslos de partea dorsală, care dau plantei un aspect caracteristic. Florile sunt capitule globuloase, de culoare galbenă. Această plantă este utilizată pe scară largă în medicina populară, fiind una din minunatele plante medicinale care cresc în mod spontan în țara noastră.
Este important să culegem pelinul la timp și să îl păstrăm în condiții optime până în următorul an.
Din fericire, pelinul are un sezon lung. Poate fi recoltat începând cu luna iulie și până în august, chiar și până la începutul lui septembrie. Aceasta este perioada în care planta conține cea mai mare cantitate de substanțe amare. Plantele care tocmai au început să înflorească conțin majoritatea nutrienților.
Dacă însă cineva dorește să folosească pelinul pentru uleiul său volatil, trebuie să îl recolteze începând cu sfârșitul lunii iunie și până în iulie, înainte de înflorirea plantei sau când planta abia înflorește.
Cu ajutorul unui cuțit, pruner sau foarfece ascuțite, vârfurile plantelor sunt tăiate cu lungimea de 25-30 de centimetri. Se recomandă să nu se recolteze tulpini grosiere și groase. După colectare, pelinul nu este spălat, ci doar sortat, îndepărtând lăstarii îngălbeniți sau ofiliți.
Pelinul conține ulei volatil bogat în azulene, beta-tuionă și tuiol și substanțe amare bogate în absintină. Este de asemenea o sursă bună de antioxidanți (flavonoide, carotenoide, fitosteroli), vitaminele C și B6.
Citește și beneficiile consumului de ceai de tei
Sursa foto: 123rf.com.
