Majoritatea liderilor opoziției franceze, indiferent dacă sunt de dreapta sau de stânga, și-au modificat poziția și au anunțat că susțin părăsirea alianței NATO ca urma a tensiunilor cu Statelor Unite și Marea Britanie după ce Australia a renunțat la achiziționare de submarine din Franța după semnarea noului pact de securitate SUA-UK-Australia, numit și Aukus, relatează Euroactiv.
„Este necesar să punem sub semnul întrebării statutul nostru de membru al NATO”, a declarat, pentru Europe1, Jordan Bardella, președinte interimar al formațiunii Adunarea Națională, condusă până recent de Marine Le Pen.
Reticiențe privind apartenența la NATO a Franței au fost ridicate și de Xavier Bertrand, președintele regiunii Haut-de-France și candidatul dreptei moderate la alegerile prezidențiale de anul viitor.
„Trebuie să-i întrebăm pe americani: încotro se îndreaptă NATO? Dacă răspunsul nu ne mulțumește, vreau să pun pe masă participarea Franței la comandamentul integrat”, a subliniat Bertrand.
O poziției similară a fost exprimată și de liderul partidului stângii radicale Franța Nesupusă, Jean-Luc Melenchon.
„Nu cred că avem nimic de-a face cu această alianță militară”, a declarat el în timpul unei dezbateri. „A fost creată pentru a contracara Uniunea Sovietică. Nu mai există URSS, dar există NATO”.
Retragerea din NATO a fost promovată, săptămâna trecută, de candidatul comuniștilor în alegerile din 2021, Fabien Roussel, acesta afirmând că Franța trebuie să facă acest pas „imediat” pentru a trimite un semnal puternic Washingtonului.
În urmă cu doi ani, președintele francez Emmanuel Macron a provocat o controversă puternică la nivel mondial după ce a spus că NATO este în „moarte clinică”. Ulterior, el și-a schimbat poziționarea față de alianță, afirmând în mai multe rânduri că crede în viitorul NATO.
De la alegerea sa în 2017, Macron a promovat ideea ca Uniunea Europeană să fie mai independentă în privinţa securităţii şi să nu mai depindă doar de protecţia militară a SUA moştenită din al Doilea Război Mondial.
Noul pact de securitate SUA-UK-Australia, numit Aukus, prevede în primul rând transferul de tehnologie americană către Australia, care va construi astfel submarine cu propulsie nucleară. În aceste condiții, Australia a rupt contractul de 31 de miliarde de euro semnat cu compania franceză de stat DCNS, care ar fi trebuit să construiască 12 submarine convenționale cu propulsie diesel-electrică.
În acest context, Franţa, care s-a declarat „înjunghiată pe la spate”, a decis să-şi recheme ambasadorii din SUA şi Australia. A mai anunțat că acest lucru tensionează relația sa de prietenie cu Washingtonul. Oficialii francezi l-au catalogat pe Biden drept Trumpist, Australia a fost considerată neloială, iar Marea Britanie nici măcar nu a fost menționată.