Opoziția franceză militează pentru părăsirea NATO după tensiunile cu SUA pe submarinele australiene

„Este necesar să punem sub semnul întrebării statutul nostru de membru al NATO”, a declarat, pentru Europe1, Jordan Bardella, președinte interimar al formațiunii Adunarea Națională, condusă până recent de Marine Le Pen.

Reticiențe privind apartenența la NATO a Franței au fost ridicate și de Xavier Bertrand, președintele regiunii Haut-de-France și candidatul dreptei moderate la alegerile prezidențiale de anul viitor.

„Trebuie să-i întrebăm pe americani: încotro se îndreaptă NATO? Dacă răspunsul nu ne mulțumește, vreau să pun pe masă participarea Franței la comandamentul integrat”, a subliniat Bertrand.

O poziției similară a fost exprimată și de liderul partidului stângii radicale Franța Nesupusă, Jean-Luc Melenchon.

„Nu cred că avem nimic de-a face cu această alianță militară”, a declarat el în timpul unei dezbateri. „A fost creată pentru a contracara Uniunea Sovietică. Nu mai există URSS, dar există NATO”.

Retragerea din NATO a fost promovată, săptămâna trecută, de candidatul comuniștilor în alegerile din 2021, Fabien Roussel, acesta afirmând că Franța trebuie să facă acest pas „imediat” pentru a trimite un semnal puternic Washingtonului.

În urmă cu doi ani, președintele francez Emmanuel Macron a provocat o controversă puternică la nivel mondial după ce a spus că NATO este în „moarte clinică”. Ulterior, el și-a schimbat poziționarea față de alianță, afirmând în mai multe rânduri că crede în viitorul NATO.

De la alegerea sa în 2017, Macron a promovat ideea ca Uniunea Europeană să fie mai independentă în privinţa securităţii şi să nu mai depindă doar de protecţia militară a SUA moştenită din al Doilea Război Mondial.

Noul pact de securitate SUA-UK-Australia, numit Aukus, prevede în primul rând transferul de tehnologie americană către Australia, care va construi astfel submarine cu propulsie nucleară. În aceste condiții, Australia a rupt contractul de 31 de miliarde de euro semnat cu compania franceză de stat DCNS, care ar fi trebuit să construiască 12 submarine convenționale cu propulsie diesel-electrică.

În acest context, Franţa, care s-a declarat „înjunghiată pe la spate”, a decis să-şi recheme ambasadorii din SUA şi Australia. A mai anunțat că acest lucru tensionează relația sa de prietenie cu Washingtonul. Oficialii francezi l-au catalogat pe Biden drept Trumpist, Australia a fost considerată neloială, iar Marea Britanie nici măcar nu a fost menționată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE