Panouri solare în loc de gard: cât costă invenția care produce mai mult curent decât panourile înclinate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un gard are, de obicei, un singur scop: să delimiteze proprietatea. Însă unele dintre ele pot să producă acum și energie electrică, prin urmare să scadă factura la lumină, arată un studiu publicat în revista Nature.
Cuprins:
- De ce sunt montate vertical panourile
- Ce a arătat experimentul de la Universitatea din York
- Cât curent produce un gard solar
- La gardul care produce curent contează foarte mult și suprafața de lângă el
- Căldura excesivă poate reduce eficiența panourilor
- Cât costă un gard solar care produce energie
- Aproape 500 de garduri instalate în Europa
- Pentru cine ar putea fi o soluție bună
- Gard fotovoltaic, și în România
În Europa, această idee a gardurilor care produc energie începe să fie pusă în practică.
De ce sunt montate vertical panourile
Panourile folosite de Next2Sun sunt bifaciale, adică pot capta lumina pe ambele fețe. Montate vertical, ele au un profil de producție diferit de cel al panourilor clasice instalate pe acoperiș.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Panourile convenționale, înclinate și orientate spre sud, produc cel mai mult în jurul prânzului, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din York, Marea Britanie.
Cele verticale bifaciale pot valorifica mai bine lumina de dimineață și de după-amiază, ceea ce poate apropia producția de momentele în care gospodăriile consumă energie: dimineața și seara.
Acesta poate fi un avantaj important. În loc ca o cantitate mare de energie să fie produsă la prânz, când consumul unei locuințe poate fi mai redus și energia poate ajunge în rețea sau într-o baterie, o parte mai mare din producție este distribuită în alte momente ale zilei.
Atenție, însă: faptul că panourile sunt verticale și bifaciale nu înseamnă automat că produc mai multă energie într-o locuință decât un sistem clasic de pe acoperiș. Avantajul lor ține în mare măsură de momentul zilei în care produc energia și de condițiile în care sunt instalate.
Ce a arătat experimentul de la Universitatea din York
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din York a analizat, timp de un an, performanța unui sistem fotovoltaic bifacial montat vertical, cu o putere maximă de 1,5 kW.
Sistemul a fost comparat cu două alte variante: un sistem vertical cu panouri care captează lumina doar pe o singură față și un sistem convențional, cu panourile montate înclinat la 45 de grade.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Rezultatele au fost interesante:
- dimineața devreme, sistemul bifacial vertical a produs cu 26,91% mai multă energie decât sistemul convențional înclinat
- spre sfârșitul după-amiezii, diferența a ajuns la 22,88%
- în timpul iernii, avantajul față de sistemul înclinat a ajuns, în anumite perioade, la 24,52%.
Aceste procente trebuie însă privite cu atenție. Este vorba despre rezultatele unui experiment realizat într-o anumită locație și în anumite condiții. Ele nu înseamnă că un gard fotovoltaic instalat în orice gospodărie va produce automat cu 26,91% mai multă energie.
Cât curent produce un gard solar
Randamentul depinde de lungimea gardului, de poziție, de umbră și de tipul panourilor.
Calculele arată că un gard fotovoltaic de 10 metri poate ajunge la aproximativ 1,5–1,7 kWp putere instalată și, în condiții favorabile, poate produce în jur de 1.800-2.000 kWh de electricitate pe an, în funcție de orientare, amplasare, lumină și suprafețele din jur.
Acest lucru înseamnă o medie de aproximativ 5-5,5 kWh pe zi, însă producția reală nu este uniformă: gardul vertical are avantajul că produce mai bine dimineața și seara, iar iarna poate avea un profil interesant de producție.
La gardul care produce curent contează foarte mult și suprafața de lângă el
În cazul panourilor bifaciale, nu contează doar lumina care vine direct de la soare. Importantă este și lumina reflectată de suprafața din jur.
Acest fenomen se numește albedo. O suprafață deschisă la culoare reflectă mai multă lumină, în timp ce una închisă la culoare reflectă mai puțin.
În experimentul de la York, sub și în jurul panourilor se afla pietriș alb, care reflectă o cantitate importantă de lumină. Acest lucru a ajutat partea din spate a panourilor să primească mai multă lumină.
Într-o gospodărie reală, rezultatul poate fi diferit. Solul, iarba, pietrișul, zăpada și alte suprafețe din apropiere pot să modifice cantitatea de lumină reflectată către partea din spate a panourilor.
Și poziționarea panourilor contează. Potrivit informațiilor publicate de Next2Sun, producția depinde de condițiile concrete ale proprietății și de configurația sistemului.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Căldura excesivă poate reduce eficiența panourilor
Căldura influențează și ea eficiența panourilor fotovoltaice. Pe măsură ce celulele solare se încălzesc, eficiența lor tinde să scadă.
Spre exemplu, într-o zi de vară cu soare puternic și temperatură de 25°C, un panou poate funcționa mai eficient decât într-o zi cu același soare, dar cu 40°C.
Panourile montate pe acoperiș pot avea o circulație mai redusă a aerului. În cazul unui gard fotovoltaic vertical, aerul poate circula pe ambele părți ale panoului.
O ventilație mai bună poate ajuta la răcirea panourilor în zilele foarte călduroase. Efectul concret depinde însă de tipul panoului, de modul în care este instalat, de vânt și de clima din zona respectivă.
Cât costă un gard solar care produce energie
Next2Sun vorbește de un preț de pornire de 250 de euro pe metru. Compania precizează însă că prețul final depinde de lungimea gardului, tipul modulelor și condițiile de instalare.
Prin urmare, pentru un gard de 10 metri, calculul simplu ar fi: 10 metri × 250 de euro = 2.500 de euro.
Aceasta este însă doar valoarea de pornire. La ea se pot adăuga costurile pentru montaj, fundație, componente electrice și celelalte elemente necesare pentru punerea în funcțiune a sistemului.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Next2Sun estimează că anumite sisteme își pot recupera investiția în aproximativ opt ani, dar aceasta este o estimare și nu reprezintă o garanție pentru fiecare proprietar.
Soluția poate fi interesantă mai ales pentru casele unde acoperișul este umbrit, are deja multe instalații sau nu este orientat corespunzător pentru panouri fotovoltaice.
Aproape 500 de garduri instalate în Europa
Tehnologia nu mai este doar la nivel de experiment.
Potrivit Euronews, Next2Sun instalase până în iunie 2026, circa 480 de garduri fotovoltaice în șase țări europene, cu o lungime totală de aproximativ 10 kilometri.
Compania prezintă sistemul ca pe o soluție care combină două funcții: gardul delimitează proprietatea, iar panourile produc energie electrică.
Pentru cine ar putea fi o soluție bună
Un gard fotovoltaic poate avea sens mai ales pentru proprietățile cu limite lungi și relativ neumbrite, unde există suficient spațiu pentru montarea panourilor.
Este o alternativă interesantă și pentru casele al căror acoperiș nu este potrivit pentru panouri solare.
În plus, producția mai mare dimineața și după-amiaza poate fi utilă gospodăriilor care consumă multă energie în aceste intervale.
Gardurile fotovoltaice nu vor înlocui însă panourile de pe acoperiș în toate situațiile. Principalul lor avantaj este că folosesc un spațiu care oricum ar putea fi ocupat de un gard și îi dau o a doua funcție: producerea de energie electrică.
Gard fotovoltaic, și în România
În România, compania Decorio a montat deja un gard fotovoltaic propriu-zis.
Gardul este alcătuit din panouri fotovoltaice care captează energia solară de pe ambele părți, adică panouri bifaciale.
Proiectul este la Moara Vlăsiei, în Ilfov, realizat în 2026, cu 30 de metri liniari.
MEGU 03.09.2026, 14:03
Pericol de infractiuni : desenam pe ele, dam cu pietre, etc.