Banca Vaticanului a publicat rezultatele financiare pentru anul 2025, de unde reiese că instituția a realizat un profit de 51 de milioane de euro, după deducerea cheltuielilor și taxelor. Aceasta este o creștere netă față de 2024, determinată și de o majorare a creșterii depozitelor de la clienți, scrie publicația italiană Qui Finanza.
Cuprins:
Din acest profit, aproximativ jumătate - 24 de milioane de euro - vor ajunge direct la Papa, ceea ce va crește cu aproape trei sferturi veniturile obținute din activitățile băncii Vaticanului față de 2024.
Principalele date din bilanțul Băncii Vaticanului, cunoscută și ca Institutul pentru Opere de Religie sau IOR, pentru 2025 arată:
Resursele gestionate sunt împărțite astfel:
77% din patrimoniul deținut de IOR aparține ordinelor religioase sau dicasterelor Sfântului Scaun și altor instituții ale Vaticanului. Clienții privați, inclusiv angajați și pensionari ai Vaticanului, reprezintă aproximativ 6% din totalul activelor gestionate.
În raportul publicat de Banca Vaticanului (IOR) se precizează că Papa, în calitate de acționar al băncii, va primi un dividend de 24,3 milioane de euro.
În 2024, contribuția IOR către operele caritabile și religioase ale Sfântului Scaun fusese de 13,8 milioane de euro.
IOR a fost implicat într-una dintre primele acțiuni ale Papei Leon al XIV-lea după urcarea pe tronul pontifical.
Prevost (Robert Francis Prevost, actualul Papa Leon al XIV-lea) a permis APSA - „casa de fonduri” a Vaticanului, care administrează banii și imobilele Sfântului Scaun - să folosească și alte bănci, nu doar IOR, pentru investiții.
Această decizie a Papei Leon completează parțial și modifică reforma financiară inițiată de Papa Francisc. În trecut, Sfântul Scaun a avut investiții nereușite, care au generat pierderi importante. În 2022, Papa Francisc a publicat „Praedicate Evangelium”, o reformă amplă a finanțelor Vaticanului.
Prin numirea a doi laici de încredere la conducerea Băncii Vaticanului, Jean-Baptiste de Franssu și Gian Franco Mammì, reforma a obligat banca să adopte standarde de transparență apropiate de cele europene. Astfel, IOR s-a concentrat mai eficient pe investiții, îmbunătățindu-și rezultatele.
Inițial însă, toate investițiile patrimoniului APSA au fost direcționate exclusiv prin IOR, pentru a depăși rezistența birocratică internă. Ulterior, după implementarea reformelor, Papa Leon al XIV-lea a eliminat această exclusivitate, permițând utilizarea mai multor instituții financiare.
Nu este, așadar, întâmplător că rezultatele financiare s-au îmbunătățit în acest context, fiind menționată în raport „o gestionare activă și disciplinată a portofoliilor și condiții favorabile de piață”, ceea ce evidențiază rolul schimbărilor interne în creșterea profitului.