Parlamentul Republicii Moldova, luat cu asalt de prorușii vopsiți în proeuropeni. Cine sunt „cozile de topor” ale Kremlinului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegerile parlamentare. În cursa electorală din acest an s-au înscris 22 de partide și persoane fizice. Din totalul de 32 de cereri depuse, au fost înregistrați 22 de concurenți electorali: 14 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.
Cuprins:
O bună parte dintre candidații care se bat pe cele 101 locuri din Parlament, se află, sub o formă directă sau mai subtilă, sub influența Federației Ruse. Mulți dintre politicienii moldoveni se dau drept proeuropeni dar, în multe cazuri, comportamentul lor arată contrariul.
Vasile Costiuc, șeful de partid fără venituri
Vasile Costiuc este liderul Partidului Politic „Democrația Acasă” (PPDA). Costiuc este bănuit că a avut legături cu Partidul Democrat din Moldova pe vremea când era condus de infractorul Plahotniuc. Liderul PPDA nu a avut niciun venit în ultimii ani trăind din salariul soției (directoare de grădiniță) și din ajutorul unei mătuși care a contribuit și la achiziționarea unui apartament.
În partidul lui Costiuc mai sunt și alți candidați care au legături cu Ilan Șor și cu partidul fondat de Vladimir Plahotniuc. PPDA are pe liste 88 de candidați. La ultimele alegeri din România, Costiuc l-a susținut pe George Simion îndemnând moldovenii cu cetățenie română să-l voteze pe liderul AUR.
Acum o lună și jumătate, Vasile Costiuc a participat, alături de alți politicieni proruși și antieuropeni, la conferința „Moldova între Est și Vest” organizată de Make Europe Great Again (MEGA). Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a comunicat despre conferință că este „un eveniment cu organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor”. Din aceste motive, mai multor persoane străine care trebuiau să ajungă la eveniment le-a fost interzisă intrarea în țara vecină.
La rândul său, Igor Munteanu conduce Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) care are pregătiți 60 de candidați. Munteanu se dă proeuropean dar a participat și el la conferința MEGA unde a urcat pe scenă împreună cu Victoria Furtună și cu alți participanți străini.
Victoria Furtună are vânt de la Moscova
Victoria Furtună este o fostă procuroare care a devenit, acum un an, o politiciană pro-Rusia. Anul trecut, Furtună a candidat ca independentă la alegerile prezidențiale din Republica Moldova clasându-se pe locul cinci. Apoi, ea a devenit liderul Partidului Moldova Mare (PMM), partid respins de la înregistrarea pentru alegerile din acest an din cauza unor nereguli privind lista de candidați a partidului.
Furtună promovează un discurs antioccidental, antisistem și iredentist promovând „limba moldovenească” și neutralitatea țării de peste Prut. Totodată, Victoria Furtună se opune aderării Moldovei la UE și se presupune că ar fi primit sprijin din partea oligarhului prorus Ilan Șor, motiv pentru care a fost supusă sancțiunilor în Republica Moldova, UE și Elveția.
După preluarea PMM, Furtună și-a schimbat discursul spunând că Moldova trebuie să urmeze calea integrării europene.
Conferința „Moldova între Est și Vest” a fost organizată de mișcarea conservatorilor de extremă dreapta Make Europe Great Again - MEGA, care este promovată și de George Simion.
Dintre persoanele cunoscute în Moldova au mai participat la conferință fostul premier Vlad Filat, analistul economic Veaceslav Ioniță, fostul deputat creștin-democrat Vlad Cubreacov, iar din România, sociologul Dan Dungaciu (consultant pe politică externă al partidului AUR) și Constantin Codrean (fost deputat în Parlamentul României, originar din R. Moldova). Codrean a fost șef de campanie al lui Tudor Ulianovschi când acesta a candidat la Președinția Moldovei și lider al PSDE.
În prezent, Codreanu este vicepreședinte al Partidului Național Moldovenesc (PNM), condus de Dragoș Galbur. PNM participă la aceste alegeri cu 54 de candidați, iar președintele Galbur nu are niciun venit trăind din economii și din donații.
Umbra lui Plahotniuc
Partidul Social Democrat European (PSDE) este o altă formațiune politică de la Chișinău care se bate cu pumnii în piept că este proeuropeană.
Înființat în anul 1997 sub denumirea de Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă își schimbă, după trei ani, denumirea în Partidul Democrat din Moldova. În 2016, președinte al partidului este ales Vladimir Plahotniuc, care îl conectează la rețeaua sa criminală.
Chiar și după ce Plahotniuc a fugit din Moldova și a fost inculpat, s-a bănuit că partidul era încă conectat la resursele financiare ale fostului oligarh.
Recent, președinția partidului a fost preluată de Tudor Ulianovschi, fost ministru al afacerilor externe și integrării europene în guvernul Pavel Filip (fost președinte al PSDE imediat după fuga lui Plahotniuc) și ambasador în Elveția.
Ulianovschi se prezintă ca un proeuropean convins, iar la ultimele alegeri prezidențiale din Moldova a candidat ca independent. 86 de candidați a pus pe listă fostul partid al lui Plahotniuc.
Proruși pe față
106 candidați propune acum Blocul electoral „Alternativa”. Formațiunea politică este formată din Mişcarea Alternativă Naţională, Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei și Congresul Civic.
Mişcarea Alternativa Națională este condusă de Ivan Ceban (devenit între timp Ion Ceban), actualul primar al Chișinăului. El este considerat una dintre primele creații „proeuropene” ale Moscovei.
După ce a trecut prin Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor (ambele proruse) Ceban a încercat să își schimbe imaginea și a fondat Mișcarea Alternativa Națională care cică ar susține aderarea Republicii Moldova la UE.
Convertirea proeuropeană a lui Ceban ar fi avut loc după ce, în 2019, devenit primar al Chișinăului, conform presei de peste Prut, s-a deplasat la Moscova pentru a se întâlni cu Dmitri Kozak, apropiat al lui Putin și autor al planului de federalizare a Moldovei și de „soluționare” a conflictul transnistrean prin plasarea țării vecine sub controlul Moscovei.
Ceban a declarat în repetate rânduri că „integrarea europeană ar trebui să devină idee națională în Republica Moldova”. Potrivit Trezoreriei SUA, noua grupare politică creată de Ivan Ceban a primit sprijinul unei echipe de consilieri ruși, coordonată de Igor Gudilin, fost ofițer FSB, fost consilier al lui Igor Dodon la alegerile din 2020.
Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei este partidul lui Ion Chicu, fost premier, fost consilier al preşedintelui prorus Dodon, fost ministru al finanţelor şi fost membru al Partidul Comuniştilor.
Congresul Civic este condus de Marc Tcaciuc, un prorus și antiromân convins, fost ideolog al Partidului Comuniştilor care nu vorbește limba română.
Din Blocul electroral „Alternativa” face parte și Alexandr Stoianoglo, cel care a candidat din partea socialiştilor, partidul prorus al lui Dodon, la alegerile prezidenţiale de anul trecut.
Veșnicii Voronin și Dodon
Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este condus de fostul președinte Igor Dodon.
Blocul este format din patru partide care nu sunt departe de influența Rusiei: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (condus de fostul președinte Vladimir Voronin), Partidul Republican Inima Moldovei (al cărui președinte este Irina Vlah, fostă bașcană a Găgăuziei și fostă candidată la Președinția Moldovei susținută cu bani și strategie de la Moscova), Partidul Viitorul Moldovei (condus de Vasile Tarlev, fost premier în timpul lui Voronin) și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (formațiunea politică a lui Igor Dodon).
110 candidați a pus pe liste Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și viitorul Moldovei.
AUR de Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR moldovenesc) este condusă de Boris Volosatîi. AUR Moldova a fost fondat în mare viteză, în anul 2021, cu scopul principal declarat de unire a României cu Republica Moldova. Dar asta numai după ce AUR ar fi câștigat alegerile atât peste Prut, cât și în România.
AUR-iștii erau convinși de reușită în ambele țări, doar că în Moldova a fost un fiasco, iar în România, Simion a pierdut Președinția țării și prin contribuția basarabenilor. Acum, AUR Moldova încearcă din nou să se infiltreze în Parlament sub conducerea lui Boris Volosatîi. Director al unui liceu din Chișinău și susținător al unirii Basarabiei cu România, Volosatîi a fost deputat AUR în Parlamentul României (2020 - 2024) și este președintele AUR Moldova din 2022.
Primul președinte al AUR Moldova a fost Vlad Bilețchi, un blogger și influencer „unionist“. La sfârșitul anului trecut, în Moldova au apărut informații cum că Bilețchi ar fi fost plătit, de fapt, de ruși.
Procurorii anticorupție de la Chișinău ar fi găsit la sediul organizației lui Ilan Șor lista influencerilor tocmiți să facă propagandă antioccidentală și pentru a manipula opinia publică în interesul Moscovei. Pe acea listă figura și Vlad Bilețchi, plătit cu 1.600 de euro pe lună. Bilețchi a făcut o plângere în justiție, acuzând sursa informației de calomnie.
Bilețchi a mai fost legat de Ilan Șor prin investigația jurnalistică „Orheileaks”, care a expus legăturile dintre protestatarii partidului „ȘOR” din anul 2022 și activistul unionist. Bilețchi a negat orice asociere cu protestele care doreau răsturnarea conducerii prooccidentale de la Chișinău.
Pentru alegerile din acest an, AUR a pregătit 62 de candidați.
Prorusul Usatîi, suspectat de crimă
„Partidul Nostru” aruncă în luptă 103 candidați. Constituit în anul 1994 cu denumirea de Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova (PȚCDM), „Partidul Nostru” este condus, de mai bine de 11 ani, de controversatul Renato Usatîi. Considerat mult timp liderul opoziției proruse din Republica Moldova, Usatîi a fost suspectat de relații apropiate cu grupările de crimă organizată din Republica Moldova și Rusia.
Declarat categoric împotriva integrării Moldovei în UE, Usatîi a fost primar al municipiului Bălți. Apoi a fost nevoit să se refugieze la Moscova, după ce autoritățile moldovenești l-au acuzat că a comandat asasinarea unui bancher rus, în 2012. Însă Usatîi a susținut că a fost un dosar politic.
Usatîi beneficiază de o avere consistentă și a fost căsătorit cu Carolina Tampiza, fiica magnatului Constantin Tampiza, ex-politician și fost președinte al Lukoil România.
Lupu, paznic al integrării UE
Mișcarea „Respect Moldova” (MRM) trimite în alegeri 101 candidați. MRM se declară ca fiind pro-Moldova și evită extremele și diviziunile artificiale de genul „bun” sau „rău”, „ai noștri” și „ai voștri”, „pro-Europa” sau „pro-Rusia”, după cum declară actualul lider, Marian Lupu.
MRM a fost creat în 2023, la inițiativa fostului deputat Eugeniu Nichiforciuc, după ce a fost exclus din Partidul Democrat din Moldova.
De altfel, în conducerea MRM au intrat foști deputați și miniștri PD, precum Anatolie Zagorodnîi, Lilia Pogolşa, dar și actualul deputat, desprins de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Veaceslav Nigai. În acest an, conducerea partidului a fost preluată de fostul deputat democrat și președinte al Curții de Conturi, Marian Lupu.
Lupu a lucrat în cadrul Departamentului de Relații Economice Externe din cadrul Ministerului Economiei și a ocupat mai multe funcții executive și a fost deputat din partea Partidului Comuniștilor și apoi al Partidului Democrat.
Marian Lupu se identifică moldovean și consideră că trebuie păstrat în Constituție apelativul de „limbă moldovenească” ca limbă de stat a Republicii Moldova. Lupu se opune unirii cu România, dar zice că susține integrarea europeană și că acest act nu trebuie să izoleze Republica Moldova de partenerii din Est. De asemenea, el a declarat că destrămarea URSS este un „act regretabil”.
Pe când era președinte al Partidului Democrat, în 2010, s-a întîlnit cu Vladimir Putin, pe atunci premier, pentru a semna un acord între Partidul Democrat din Moldova și Rusia Unită. Apoi, locul lui Lupu în fruntea Partidului Democrat a fost luat de infractorul Plahotniuc, arestat în Grecia și care va fi, foarte curând, extrădat în Moldova.
Fotografii: Shutterstock, Facebook
Toni2 11.09.2025, 08:25
Ce indivizi ticăloși și slugi ale rusiei care trebuiau interziși să candideze pentru legăturile lor cu grupările criminale și cu rusia cotropitoare care îi sprijină ie acești indivizi gen dadon, plahotniuc, voronin, ceban, ilan șor și toți acoliții lor pro-rusi slugile kremlinului toți agenți ai rusiei.
steaua.libera 11.09.2025, 09:29
Ce oaste de strânsură.. fără banii negri de la Moscova de pe carduri, nu i-ar vota nici naiba