UPDATE ora 18.00 Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, a declarat marţi, la Parlament, că magistraţii vor fi obligaţi să se prezinte la audierile din comisiile de anchetă ale Parlamentului în urma modificărilor pe care urmează să le aducă Statutului deputaţilor şi senatorilor. În caz contrar, aceştia vor putea fi acuzaţi de comiterea unei infracţiuni, a adăugat Nicolicea.

„Cei care sunt funcţionari publici, membri ai Guvernului, funcţionari în administraţia centrală şi locală şi sunt citaţi la comisie sunt obligaţi să vină. În caz că nu, se sesizează conducătorul unităţii pentru a fi sancţionaţi cu o sancţiune administrativă sau, dacă este cazul, se sesizează Parchetul pentru faptul că, deşi au obligativitatea, unii funcţionari publici, să sesizeze organele, nu numai că nu sesizează organele, ci chiar împiedică o anchetă a Parlamentului. Orice funcţionar public va fi obligat să vină în faţa comisiei”, a arătat președintele comisiei juridice.

Nicolicea a menționat că magistratul poate să fie chemat şi, după modificările de Regulament şi modificările legislative, va fi chiar obligat să vină în faţa comisiei. ”Obligaţia magistratului este ca atunci când are cunoştinţă de o infracţiune chiar să o sesizeze”, a adăugat el.

Cele două propuneri legislative privind completarea articolului 9 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi un proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea articolul 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost înaintate Comisiei pentru statut din Legislativ.

”Prima propunere prevede modificarea unui articol din Regulamentul celor două camere privind comisiile de anchetă, şi anume iniţiatorii propun ca să fie posibilă o comisie de anchetă chiar dacă există o anchetă a Parchetului în paralel”, a spus Ioana Bran la finalul şedinţei Birourilor permanente reunite.

Ea a precizat că cealaltă propunere prevede că persoanele care sunt chemate la audieri să fie obligate să se prezinte la aceste comisii de anchetă. Propunerea prevede „instituirea unor reguli clare de procedură referitoare la citarea şi invitarea persoanelor în faţa comisiei de anchetă care să cuprindă şi măsurile ce pot fi propuse în situaţia în care aceste persoane refuză nemotivat să se prezinte în faţa comisiei”, potrivit Ioanei Bran.

În proiect se precizează: Comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.

”Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară. În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de articolul 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare”, se mai arată în propunerea legislativă.

Astfel, comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată.

Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă. Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală”, se mai arată în propunerea legislativă.

Iordache: Parlamentul nu poate face anchetă penală

Deputatul PSD Florin Iordache a declarat marţi că anchetele pe care le fac comisiile parlamentare sunt total diferite de cele ale Parchetului, iar Parlamentul nu poate face anchetă penală ci doar una care vizează activitatea parlamentară.

„Ancheta parlamentară e anchetă parlamentară, din care vrem să aflăm chestiuni care vizează activitatea parlamentară, activitatea legislativă. Activitatea penală sau activitatea pe care o desfăşoară Parchetul este altă anchetă. Sunt două acţiuni total diferite”, a spus Iordache, unul dintre iniţiatorii celor două modificări cu privire la constituirea comisiilor de anchetă.

El a precizat că, în cazul în care din ancheta parlamentară reies fapte de natură penală, acestea sunt de competenţa Parchetului. „Nu poate în niciun fel Parlamentul face anchetă penală”, a subliniat Iordache.

Parlamentul a amânat săptămâna trecută înființarea comisiei de anchetă privind alegerile prezidențialele din 2009, când Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat de șef al statului. Votul în plenul reunit ar urma să fie dat săptămâna aceasta.

PSD a cerut în plen retrimiterea la comisie pentru o săptămână a raportului, pentru redefinirea obiectivelor comisiei. Propunerea PSD a fost votată cu 278 de voturi pentru și 17 împotrivă.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, cel care ar urma să conducă comisia de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, a spus, joi, că la audieri ar putea fi chemat și președintele Klaus Iohannis.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.