Cele patru mituri despre risipa alimentară care îi costă pe români bani și resurse: greșelile pe care le fac mulți oameni

Peste 3,4 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual în România

România se confruntă cu o realitate alarmantă: peste 27% din populație trăiește sub riscul sărăciei și excluziunii sociale, în timp ce, la nivel național, mai mult de 3,4 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual, conform datelor din 2022.

Aceasta echivalează cu un camion plin de mâncare ajuns la gunoi în fiecare minut, potrivit unui comunicat al Federației Băncilor pentru Alimente din România.

Problema risipei alimentare nu ține doar de supermarketuri sau restaurante, ci implică și gospodăriile. FBAR atrage atenția asupra miturilor care accentuează această situație și propune soluții pentru combaterea fenomenului.

Supermarketurile sunt principala sursă de risipă alimentară, primul mit din rândul românilor

Mulți oameni cred că supermarketurile sunt principalele vinovate pentru risipa alimentară și spun adesea: „La mine în casă nu prea se aruncă mâncare”. În realitate, lucrurile stau diferit.

Studiile arată că gospodăriile contribuie cel mai mult la cantitatea de alimente aruncate. De multe ori cumpărăm impulsiv sau nu ne organizăm bine cumpărăturile, iar unele produse rămân uitate în frigider până când ajung la gunoi.

Un mod simplu de a vedea cât de mult se risipește este testul numit „Pușculița risipei”. Ideea este simplă: puneți un borcan pe blatul din bucătărie și, de fiecare dată când aruncați un aliment, puneți în el suma de bani pe care a costat produsul.

La finalul lunii, banii adunați în borcan pot arăta clar cât de mult costă, de fapt, lipsa de organizare în bucătărie. De multe ori, suma îi surprinde pe cei care încearcă acest experiment. Un studiu din 2025 arată că aproape jumătate din români aruncă mâncarea gătită la gunoi.

Alimentele nu poluează, un alt mit care afectează risipa din România

Cei mai mulți dintre români susțin că mâncarea este biodegradabilă și că, dacă este aruncată la gunoi, nu produce poluare. În realitate, atunci când alimentele ajung la groapa de gunoi și se descompun, eliberează metan, un gaz cu efect de seră foarte puternic.

De asemenea, când aruncăm un aliment, cum ar fi o roșie sau o bucată de brânză, nu se pierde doar produsul în sine. Se irosesc și apa, energia și resursele umane folosite pentru producerea, ambalarea și transportul acelui aliment. Reducerea risipei alimentare este, astfel, o acțiune directă pentru climă.

Mitul care spune că produsele expirate trebuie să fie aruncate imediat

Unul dintre mituri prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România face referire și la data de expirare a produselor: „se spune că un produs devine periculos imediat după ce a trecut data de pe ambalaj și că trebuie aruncat”.

În realitate, o mare parte din risipa alimentară apare din confuzia dintre două tipuri de etichete. Este importantă diferența dintre „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de”.

Mențiunea „A se consuma până la” indică data legată de siguranța alimentară și este folosită, de exemplu, pentru carne sau lactate. În schimb, „A se consuma de preferință înainte de” se referă la perioada în care produsul își păstrează calitatea optimă.

Produsele din această a doua categorie, cum ar fi pastele, orezul, conservele sau cafeaua, pot fi consumate și după data indicată, dacă ambalajul este intact.

Înainte de a arunca un aliment, este recomandat să vă bazați pe propriile simțuri pentru a verifica dacă produsul este încă bun.

Prevenirea risipei nu este complicată și inutilă așa cum se spune la nivel național

Cei mai mulți dintre români sunt de părere că prevenirea risipei alimentare este complicată, că necesită mult timp și că nu produce o diferență reală.

În realitate, organizarea poate fi făcută în câteva minute pe săptămână, prin schimbări mici în obiceiurile din bucătărie.

O metodă este regula FIFO (First In, First Out), care înseamnă folosirea mai întâi a produselor cumpărate mai devreme. În frigider poate fi creată o zonă „Consumă-mă cu prioritate” pentru produsele deja începute.

De asemenea, legumele ofilite, cum ar fi morcovii, țelina sau ridichile, pot fi puse într-un bol cu apă și gheață timp de 30 de minute. Prin osmoză, acestea își pot recăpăta textura crocantă.

O altă metodă este congelarea unor cantități mici de ingrediente, cum ar fi pasta de tomate rămasă, în tăvițe pentru gheață, pentru a fi folosite ulterior.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro