Pe unde va trece coridorul rutier NATO între România, Bulgaria și Grecia. Expert militar: „Vom vedea, în primul rând, un efect economic”

Documentul a fost parafat pe 11 iulie 2024 de ministrul român al apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, și omologul lor bulgar, Atanas Zaprianov.

Planul presupune legarea prin infrastructură rutieră de mare viteză a patru porturi. Coridorul creat va conecta Salonic și Alexandroupolis cu Varna, în Bulgaria, și Constanța, în România – patru orașe de importanță strategică pentru NATO datorită proximității lor față de frontierele estice ale NATO. 

Cei trei semnatari ai acordului au mai stabilit că o întâlnire trilaterală va avea loc la Alexandroupolis, în Grecia, în toamna acestui an, pentru a stabili detaliile implementării de urgență a acțiunilor planificate.

Acordul va permite personalului militar să se deplaseze fără probleme prin Europa și dincolo de aceasta, trecând nestingherit punctele de frontieră în timpul executării misiunilor, reducând semnificativ timpul și procedurile birocratice necesare în prezent.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la comandamentul NATO de la Bruxelles, este de părere că realizarea acestui coridor are o mare importanță pentru România din două puncte de vedere: reprezintă o alternativă la culoarul de vest, care traversează Ungaria, și va permite dislocarea rapidă de forțe militare în Dobrogea, o zonă vulnerabilă în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. 

Expertul militar afirmă că acest tip de coridoare de mobilitate militară sunt strâns legate de culoarele de transport, ceea ce va permite ca România să își dezvolte în continuare infrastructura rutieră de mare viteză. 

Soluție de rezervă, dacă Ungaria „defectează”

„În aceste coridoare de transport investesc națiunile vizate, dar și Uniunea Europeană și au și un rol din punctul de vedere al mobilității militare, al transportului de trupe și de echipamente militare, mai ales când vorbim de echipamente grele sau de cantități foarte mari, cum ar fi transportul de muniții sau de combustibil. 

Deci noi trebuie să vedem prin aceste coridoare, chiar dacă le desemnăm ca fiind coridoare de mobilitate militară, în primul rând un efect economic al modernizării și dezvoltării infrastructurii de transport din toată gama și apoi ca o componentă militară”, afirmă generalul în rezervă. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Potrivit acestuia, culoarul de sud-est Grecia – Bulgaria – România devine unul foarte important. „Noi trebuie să fim foarte atenți la culoarul de vest, care tranzitează teritoriul Ungariei. O dislocare de trupe a NATO înseamnă consens, or Ungaria defectează puternic în ultima vreme. Infrastructura noastră de transport este mai dezvoltată pe culoarul de vest decât pe culoarul de sud-est. 

Dacă Ungaria este împotriva dislocării de trupe, nici trupele NATO nu ar putea trece. Ungaria nu va sprijini niciodată Ucraina în războiul de apărare împotriva invaziei rusești și poate să spună că nu este de acord cu tranzitarea teritoriului Ungariei de către trupe aliate.  

Virgil Bălăceanu:

Prin urmare, susține expertul militar, este nevoie de o soluție de rezervă, reprezentată de coridorul de sud-est recent stabilit la mitingul NATO, care are avantajul că ocolește și strâmtorile închise de Turcia pentru orice activitate militară.

„Strâmtorile sunt închise prin regimul extrem pe care l-a aplicat Turcia în corespondență cu Convenția de la Montreux. Nu este o chestiune de competiție față de Turcia, pentru că noi nu trebuie să uităm că un culoar de mobilitate militară trebuie să includă și partea europeană a Turciei. 

Să nu uităm că cele mai apropiate corpuri de reacție rapidă ale NATO, pe lângă corpul multinațional aflat în dezvoltare ca nivel de operativitate al României, de la Sibiu, sunt în Grecia și Turcia. Deci noi nu excludem transportul de trupe NATO, mai ales trupele Turciei, în condiții de criză, prin culoarul militar de care vorbim. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Dar la ora actuală, acest culoar Grecia-Bulgaria-România este foarte important, pentru că avem rămâneri serioase în urmă în privința infrastructurii. Avem și probleme din punctul de vedere al relațiilor bilaterale, având în vedere că de trei ani nu avem ambasador în Grecia”, mai spune expertul. 

Avantaje economice și militare

Virgil Bălăceanu crede este nevoie de o implicare importantă a Ministerului Transporturilor pentru dezvoltarea infrastructurii și se așteaptă la vizite ale ministrului în Grecia și în Bulgaria pentru parafarea unor acorduri care așteaptă de foarte mult timp. O modernizare a căilor ferate, a drumurilor și a autostrăzilor pe acest culoar înseamnă, în primul rând, avantaje economice. 

„Există însă și o nevoie de transport al combustibililor. NATO are o rețea de transport al combustibililor creată pe timpul Războiului Rece. Pentru că pregătirea pentru un război, prin postura de descurajare, eventual de apărare, înseamnă și consumuri foarte mari și rezerve foarte mari de combustibil. O rețeaua de transport combustibil a NATO se oprește la Kavala, în Grecia, și trebuie extinsă și către spațiul nostru. Un alt avantaj este faptul că permite transportul terestru, intrarea în zona Dobrogei, fără să fie nevoie să se treacă Munții Carpați. Deci importanța practică a acestui culoar este posibilitatea de a se ajunge terestru cu trupe și echipamente militare în Dobrogea. 

Noi trebuie să întărim apărarea, în primul rând, în Dobrogea, pentru că spațiul extins al Mării Negre este axa cea mai vulnerabilă și cea mai volatilă. Nu știm dacă Federația Rusă va încerca să demareze și operațiunea spre Odesa, până la gurile Dunării și în Transnistria. Dobrogea trebuie să fie întărită, într-un timp foarte scurt, din punctul de vedere al posturii de descurajare, prin capabilitățile României, la care le adăugăm și pe cele ale NATO, fără de care nu putem să vorbim de garanții de apărare și de securitate”, afirmă Bălăceanu.

Scopul principal: descurajarea Rusiei

Generalul în rezervă completează că NATO trebuie să fie puternică, atât în flancul de nord-est, în Polonia, cât și în flancul de sud-est, în România, încât orice planificare a unei acțiuni militare a Federației Ruse împotriva acestor state să fie anulată datorită reacției foarte rapide a forțelor armate naționale și a NATO, care creează în principal elemente de descurajare. 

„O apărare care poate fi realizată într-un termen foarte scurt va însemna pentru un posibil agresor pierderi foarte mari și un eșec strategic. Sunt elemente care trebuie să condiționeze prezervarea păcii. Suntem puternici național și în cadrul NATO și NATO este puternic prezentă în România. 

Prin consolidarea și dezvoltarea capabilităților naționale și prin prezența unui grup de luptă permanent la nivel de brigadă, prin dezvoltarea unui grup de luptă puternic din partea Statelor Unite, prin dislocarea unui comandament condus de un general cu trei stele și prin crearea condițiilor favorabile de dislocare a forțelor, mai ales a primului val din cadrul noului model al forței al NATO, adică 100.000 de oameni în 10 zile, se va putea vorbi de o postură reală de descurajare care să îndepărteze spectrul războiului cu Federația Rusă”, concluzionează fostul reprezentant al României la comandamentul NATO de la Bruxelles.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro