Penitenciarul din Iași nu pleacă din Copou: relocarea, blocată între autorități

Primele discuții despre relocare datează din 2012

Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași ocupă un teren cu o suprafață de 5,4 ha, pe care se află mai multe pavilioane de detenție. În urmă cu aproape 10 ani, instituția a vrut să construiască noi clădiri, dar s-a izbit de refuzul Consiliului Local (CL) Iași. Consilierii au decis în unanimitate că extinderea penitenciarului în Copou nu este oportună, iar soluția este de a scoate integral unitatea din oraș. 

Dar discuțiile despre relocare datează din 2012, moment în care guvernul a decis să transmită în proprietatea penitenciarului un teren de 20 ha, lângă Piatra-Neamț, în vederea construirii unei noi unități de detenție. Ulterior, amplasamentul a fost considerat „deficitar”, iar din 2025 au început demersurile pentru revenirea terenului la primăria locală.

În paralel, în aprilie 2024, Guvernul a aprobat un memorandum care vizează relocarea penitenciarelor din zone urbane. Unitatea de la Iași a analizat mai multe terenuri, ținând cont de suprafață, dimensiune, posibilitatea racordării la utilități publice, modul de realizare a accesului, vecinătăți, vulnerabilități, precum și alte caracteristici.

Propunere de relocare la 20 km de municipiul Iași

În cele din urmă, penitenciarul din Iași s-a oprit asupra unui teren (27 ha) de pe raza comunei Holboca, la circa 20 km de municipiul reședință de județ. Într-o adresă recentă a Ministerului Justiției, consultată de Libertatea, se precizează că amplasamentul prezintă o serie de deficiențe: existența unei căi ferate ce necesită a fi traversată, distanța mare până la instanțele de judecată și inspectoratul județean de poliție, timpi mari de reacție în cazul unor incidente sau urgențe medicale ori lipsa agenților economici care desfășoară activități lucrative cu deținuții.

„Penitenciarul din Iași a considerat că acest teren poate face obiectul unei analize amănunțite, dar în lipsa unei propuneri din partea autorității publice locale, demersurile inițiate au stagnat”, se arată în adresa asumată de fostul ministru al justiției Radu Marinescu.

Primarul din Holboca nu a putut fi contactat, dar surse politice au declarat pentru Libertatea că blocajul nu este neapărat unul de natură birocratică, ci mai mult unul de oportunitate: penitenciarul nu se grăbește să plece din Copou, iar primăria limitrofă este precaută în cedarea proprietății asupra unui teren care poate fi utilizat și în alte scopuri, inclusiv industrial sau logistic. 

Principala „vulnerabilitate” a terenului din Holboca o reprezintă accesul auto deficitar, dar ministerul a subliniat că „acest impediment poate fi soluționat prin realizarea unui pasaj rutier peste calea ferată” în cadrul unui proiect comun al autorităților locale și centrale. 

„Suplimentar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, personalul penitenciarului din Iași beneficiază de decontarea transportului la și de la locul de muncă”, se mai arată în adresa citată, după ce sindicatul a ridicat semne de întrebare privind operativitatea viitoarei unități în contextul distanței față de Iași.

În timp ce relocarea stagnează, continuă investițiile în actualul penitenciar

Cu toate că, în ultimii ani, s-a discutat mai intens despre relocarea penitenciarului, unitatea de detenție a început un proces de modernizare a clădirilor existente, după ce CL Iași a respins ideea unor extinderi. 

De exemplu, aproximativ 20 de milioane de lei au fost cheltuite doar pentru modernizarea pavilionului principal de detenție.

„Investițiile în infrastructura existentă țin cont de necesitățile actuale ale sistemului penitenciar, cât și de cele viitoare, urmărindu-se menținerea unui echilibru între continuarea activității în locațiile actuale, până la relocarea în afara zonei urbane, aceste obligații derivând din legislația incidentă domeniului calității în construcții”, spune Ministerul Justiției.

În același timp, autoritatea centrală a adăugat că aprobarea memorandumului din 2024 nu implică sistarea finanțării în infrastructura existentă. „O astfel de abordare ar conduce în mod evident la degradarea imobilelor actuale și la imposibilitatea utilizării acestora până la relocarea unității penitenciare”, conform Ministerului Justiției.

Alte autorități au început deja faza de studii

Dacă la Iași proiectul relocării stagnează, în alte zone ale țării au fost făcuți cel puțin pași minimi în direcția mutării unor penitenciare din mediul urban. De exemplu, anul trecut, Consiliul Județean Dolj, Consiliul Local Craiova și Administrația Națională a Penitenciarelor au semnat un protocol prin care autoritățile locale își asumă costurile pentru realizarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate. 

„Similar s-a procedat și în cazul penitenciarului din Târgu Jiu, în sensul că UAT Târgu Jiu a pus la dispoziția unității penitenciare o suprafață de teren care să fie utilizată în scopul relocării acestuia, iar documentația tehnico-economică urmează a fi elaborată de către autoritățile locale în baza unui protocol de colaborare”, a susținut Ministerul Justiției.

Bugetul estimat pentru construirea unei noi unități de detenție ajunge până la o sumă de 140 de milioane de euro. 

Zeci de construcții în unitatea de detenție din Dealul Copoului

Penitenciarul din Iași este amplasat în Copou, între două zone verzi majore ale Iașiului: Grădina Botanică și Parcul Copou. Circa 40 de construcții sunt edificate pe circa 30.000 mp, în timp ce alte 24.000 mp reprezintă teren liber. Unitatea funcționează pe actualul amplasament din 1980, iar unele clădiri (magazii și vestiare) datează din anii 60. 

În lipsa unei decizii politice, penitenciarul va rămâne pe unul dintre cele mai valoroase terenuri din Copou și în imediata apropiere a unor zone locuite (blocuri și case).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro