Magistrații, militarii și polițiștii pensionari, dați afară din locuințele de serviciu. Un proiect de lege le dă 3 luni să plece

Dreptul de folosință se pierde automat la ieșirea din funcție

Proiectul a fost publicat la mijlocul lunii decembrie, urmează să fie adoptat de Guvern și apoi trimis în Parlament pentru vot, anunță Știrile ProTv.

Loading…

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Conform proiectului, judecătorii, procurorii, militarii, polițiștii, polițiștii de penitenciare și angajații serviciilor secrete vor pierde automat dreptul de a locui în locuințele de serviciu în momentul în care nu mai au un raport de serviciu activ.

Regula se aplică indiferent dacă ieșirea din sistem are loc prin pensionare sau prin eliberare din funcție. Dreptul de folosință nu va mai putea fi păstrat în nicio situație, indiferent de data la care a fost semnat contractul de închiriere.

Contractele încetează inclusiv pentru soți și urmași

Proiectul de lege prevede că toate contractele de închiriere pentru locuințele de serviciu vor înceta de drept în momentul în care titularul iese din activitate. Măsura se va aplica și în cazul soțului sau soției, dar și al urmașilor care locuiau în imobil. Chiar dacă aceștia se aflau în locuință la momentul intrării în vigoare a legii, vor fi obligați să elibereze spațiul.

Termenul stabilit este de maximum trei luni de la data aplicării noii legislații.

Se elimină toate excepțiile din legea actuală

Documentul aflat în dezbatere modifică mai multe acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, dar și statutele judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar din instanțe și parchete și polițiștilor de penitenciare.

În prezent, legislația permite, în anumite cazuri, ca pensionarii sau urmașii acestora să păstreze locuințele de serviciu, mai ales dacă au venituri reduse sau dacă contractele au fost încheiate înainte de anumite termene-limită. Proiectul de lege elimină toate aceste excepții și stabilește clar că dreptul de folosință încetează odată cu ieșirea din funcție.

Aproape 200 de locuințe sunt ocupate de persoane inactive

Datele incluse în expunerea de motive arată că, în prezent, aproape 200 de locuințe de serviciu sunt ocupate de pensionari sau urmași.

Loading…

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Situația este detaliată astfel, potrivit documentului:

• Ministerul Justiției și instanțele au 211 locuințe de serviciu, dintre care 53 sunt ocupate de pensionari.
• Ministerul Public are 23 de locuințe, cu 7 ocupate de procurori pensionari.
• Administrația Națională a Penitenciarelor gestionează 178 de locuințe, dintre care 88 sunt ocupate de pensionari sau urmași.
• Ministerul Apărării Naționale are 662 de locuințe, 45 fiind ocupate de pensionari sau urmași.
• Ministerul Afacerilor Interne are 380 de locuințe, cu 6 ocupate de pensionari.
• SRI are 33 de locuințe, fără date clare privind ocuparea.
• STS are 8 locuințe, dintre care 3 sunt ocupate de cadre în rezervă.

În multe dintre aceste cazuri, chiria plătită este mult sub nivelul pieței imobiliare.

De ce vrea Guvernul să schimbe regulile

În nota de fundamentare, Ministerul Justiției explică faptul că locuințele de serviciu au fost concepute ca un sprijin temporar pentru angajații activi care nu dețin o locuință în localitatea unde lucrează. Potrivit inițiatorilor, legislația actuală este neclară și creează inechități, transformând acest beneficiu temporar într-unul permanent pentru persoane care nu mai sunt în activitate.

Scopul noii legi este redistribuirea fondului locativ către personalul activ și eliminarea folosirii locuințelor de serviciu după încetarea raportului de serviciu.

Proiectul de lege urmează să primească avizele necesare la nivel guvernamental și apoi să fie supus votului în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc în următoarele săptămâni, în contextul dezbaterilor mai ample despre pensiile speciale și reforma sistemului de justiție.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro