Peste 2.300 de români au certificate de deces COVID, dar n-au fost raportați către populație

• Datele INS arată că, în primele cinci luni de pandemie, autoritățile au raportat cu 20% mai mulți morți COVID decât cei înscriși ca atare de către medici. Mai apoi, au procedat invers. În octombrie 2020 – ianuarie 2021 nu s-au raportat cel puțin 15% din decesele pe care spitalele le-au considerat drept COVID, dar statul le-a schimbat, caz cu caz, cauza morții și nu le-a mai comunicat către populație.

„Cel mai probabil, este vorba despre o sumă de erori umane”, a spus duminică, la Prima TV, Ioana Mihăilă, noul ministru al sănătății, referindu-se la „eventualele diferențe de raportare ale deceselor COVID”.

Inițial au dat vina pe o diferență statistică între două baze de date 

Politicianul USR-PLUS a făcut referire la discrepanțele dintre bazele de date ale Ministerului Sănătății, fără să ofere nici cifre exacte și nici clarificări. Ioana Mihăilă a vorbit despre Alerte MS și Corona Forms. Această diferență o invocase și Vlad Voiculescu, după demiterea sa, de asemenea fără să ofere explicații asupra cifrelor. 

Însă datele oficiale ale statului român, aflate acum în posesia Libertății, arată că diferențele nu sunt generate de o raportare confuză, după cum nu constau în diferențe tehnice între baze de date. De asemenea, nu sunt produse de „erori umane”, de greșeli individuale ale unor funcționari.

Cifrele INS primite de ziar expun că:

1. Inițial, în lunile martie-iulie 2020, s-au raportat public mai mult cu 400 de morţi față de cele 2.000 de persoane care aveau COVID pe certificatele medicale constatatoare ale decesului. Abaterea cu plus pe 5 luni a fost de 20%.
2. Apoi, din august 2020 până în ianuarie 2021, exceptând luna septembrie, s-a procedat invers: nu s-au raportat cel puțin 2.300 de oameni, deși aceștia muriseră, conform medicilor, de COVID. Abaterea cu minus pe 4 luni a fost de 15%.

Calculând diferența, la final sunt cu 1.580 de oameni mai puțin declarați decât cei care au COVID pe certificat. Această diferență, în sine, e mai puțin semnificativă, pentru că ea nu arată la câți oameni statul a schimbat cauza morții din COVID în altceva. Și nici la câți s-a făcut schimbarea inversă, dintr-o cauză considerată de medici, în COVID.

Nu e o greșeală a funcționarilor, e o politică a statului 

Punerea cap la cap a cifrelor și a informațiile oficiale dezvăluie un mecanism astfel conceput în starea de urgență încât instituțiile care iau deciziile și țin statistica în pandemie au la dispoziție și prezintă publicului alte cifre decât cele înscrise în documentele autentice și personale, adică în acele acte care:

• Sunt eliberate de medici – certificatele medicale constatatoare ale decesului.
• Ajung la cunoștința familiilor decedaților.
• Sunt înregistrate în registrele de deces ale primăriilor, în scriptele oficiale definitive ale primăriilor ca acte definitorii ale acelor oameni, alături de certificatele de naștere sau de căsătorie.
• Ajung în raportările statului român la Institutul Național de Statistică, singurele care sunt recunoscute și care vor fi utilizate pentru secole de acum înainte. 

Asta rezultă din statistica demografică a Institutului Naţional de Statistică pusă la dispoziția ziarului. 

Numai că Comitetul Național pentru Situații de Urgență și Grupul de Comunicare Strategică au raportat de la începutul pandemiei și până la 1 martie 2021 doar 20.403 decese COVID-19 în România.

Analiza pe luni arată că:

1. Cel puțin 2.300 de oameni morți de COVID nu au fost comunicați ca atare, adică aproximativ 1 din 9 (în perioada august 2020 – ianuarie 2021).
2. Dacă îi considerăm și pe cei cel puțin 534 de oameni modificați cu sens invers (considerați COVID, deși nu au certificat de deces cu COVID) în primele luni modificările au ajuns și la 20%!

Cum și când a creat statul român această diferență?

Decesele cauzate de boli respiratorii aproape că s-au dublat în 2020

Discrepanța nu a fost vizibilă până astăzi, în ciuda rapoartelor trimestriale şi lunare pe care le publică Institutul Naţional de Statistică, deoarece, în tabelele ce conţin referiri la cauzele deceselor, COVID-19 intră în aceeaşi categorie cu celelalte boli ale aparatului respirator. Raportarea „la grămadă” de către INS (deşi o practică instituţională normală, şi pentru alte categorii de boli) făcea imposibilă cunoașterea cu acuratețe a datelor mortalității COVID la nivelul publicului.

În ultimii cinci ani, mortalitatea prin boli ale aparatului respirator a fost, potrivit Institutului Național de Statistică:

– în 2016: 14.531 de decese
– în 2017: 15.543 de decese
– în 2018: 17.071 de decese
– în 2019: 17.727 de decese.

În 2020 creşterea numărului de decese provocate de aceste boli în principal pulmonare, la care intră şi decesele COVID, a fost dramatică.

Bolile aparatului respirator au depășit tumorile

Tendința a continuat și în 2021. În luna februarie 2021, numărul deceselor cauzate de boli respiratorii e mai mult decât dublu faţă de februarie 2020, înainte de startul pandemiei. S-au înregistrat 3.856 de decese pe boli respiratorii în februarie 2021 faţă de 1.838 de decese în aceeaşi lună din anul precedent.

Asta după ce, încă din noiembrie 2020, decesele cauzate de boli ale aparatului respirator au urcat pe locul 2 în topul mortalităţii, depăşind tumorile, mai arată datele INS.

Surpriza de pe codurile de COVID: U071 și U072

Libertatea a cerut la INS numărul deceselor specific pe codul de boală U071 (COVID-19, virus identificat) și U072 (virus neidentificat – în cazurile considerate de medici moarte COVID). Acestea sunt codurile universale de boală COVID, alocate anul trecut noului virus. România a fost obligată să le folosească. Nu le-a arătat populației, dar le-a înregistrat ca atare prin instrumentele statistice ale statului.

În statistica demografică a INS, până la sfârşitul anului 2020 au fost înregistrate 16.792 de decese cu virus identificat şi alte 234 de decese cu codul U072. În total: 17.026 de decese.

La 1 ianuarie 2021 însă, în comunicările oficiale ale Guvernului erau 15.841 de decese COVID. Ceea ce înseamnă că, la începutul lui 2021, diferenţa era deja de cel puțin 1.185 decese care nu se regăseau în comunicarea publică.

Cert este că ecartul a crescut pe finalul lui 2020. Tendinţa acestui decalaj s-a păstrat şi în ianuarie şi februarie 2021.

Astfel că la 1 martie 2021, INS număra cu 1.580 mai mulţi morţi COVID decât Grupul de Comunicare Strategică: 21.983 faţă de 20.403.

În patru luni, octombrie 2020 – ianuarie 2021 s-a construit cea mai mare diferență.

DSP-urile pot respinge COVID drept cauza morții

Redacția a discutat cu mai mulți specialiști din spitale, cu persoane din familiile decedaților și oameni din Primării.

Managerul Spitalului Universitar de Urgență din București, Cătălin Cârstoiu, spunea într-o declarație deja publicată de ziar că „nu înțelegem cum de cineva intervine pe certificatele constatatoare ale deceselor, pe care doar doctorii au dreptul să le întocmească”. Medicul comenta dezvăluirea ziarului conform căreia DSP-urile invalidează anumite morți de COVID, de aici putând proveni diferența sau o parte semnificativă a ei.

Schimbă „verde”, „roșu”, dar nu actele

În Corona Forms, doar specialiştii din DSP-uri pot să confirme un deces COVID, transformând linia cu CNP-ul pacientului din „verde” în „roşie”. DSP-urile fac asta după ce primesc de la spital informaţiile privind decesele. Aici apare un filtru: dacă, în baza definiţiei de caz, specialiştii din DSP consideră că unii morţi de COVID declaraţi de medicii din spitale nu sunt, de fapt, morţi de COVID, atunci nu validează decesul respectiv. Chiar dacă spitalul trece cuvântul „deces” la statusul pacientului, în platformă, linia pacientului rămâne verde şi decesul nu se numără la total.

La o analiză mai largă a drumului înregistrărilor deceselor COVID, rezultă că personalul din DSP nu modifică certificatele constatatoare ale decesului. Nici n-ar avea acest drept.

Ruta vieții și a morții unui cetățean român

„Certificatele de deces sunt tipizate completate, după caz, de medicii de familie, medicii din spitale, medicul de pe salvare sau de medicul de medicină legală, în cazul unei crime sau sinucideri, de pildă”, a explicat un om dintr-un serviciu de evidență a persoanelor.

Redenumite astfel, servicii sau direcții de evidență – în funcție de dimensiunea localității, ele fac parte din primării și sunt cunoscute, popular, ca Oficii ale stării civile. Acestea sunt parte din memoria oficială, scrisă și de neșters a statului în raport cu cetățenii săi. 

„Registrele sunt auditate cel puțin o dată pe an tocmai ca să fie în regulă”, a mai spus omul din primărie.

Care este drumul unui certificat medical de deces?

„Odată eliberat de medici, întotdeauna de medici, certificatul constatator al decesului ajunge la noi, în primărie. În general e adus de aparținători, care au nevoie de adeverință de înhumare și de certificat de deces pentru toate formalitățile legale care urmează”, explică specialistul, sub condiția ca numele său să rămână confidențial.  „Certificatul emis de medici este îndosariat, alături de alte acte. Iar noi eliberăm pe baza lui certificatul de deces. Pe acest certificat de deces creat de Primărie nu apare cauza decesului, dar în registre trecem întotdeauna și cauza decesului”, spune sursa din primărie.

De altfel, cauza principală a decesului, copiată de Serviciul de evidență a persoanelor din certificatul medical constatator al decesului, este înaintată și Institutului Național de Statistică, împreună cu alte date ale decedatului.

Dar aceleași cel puțin 2.300 de CNP-uri nu au COVID drept cauză a morţii într-un singur loc: platforma Corona Forms, administrată de Ministerul Sănătății, folosită pentru statisticile românești și europene în pandemie și din care Grupul de Comunicare Strategică își extrage informațiile publice

„Guvernul nu e statul!”

Consultat de redacție, un avocat a spus că „din punctul de vedere al realității juridice, nu pot lua în calcul raportarea Guvernului, căci ea nu are o bază legală”.

„Dacă mâine cineva va da în judecată Guvernul pe baza unui certificat medical de deces pe care scrie COVID-19, atunci are o valoare zero înregistrarea din nu știu ce platformă, unde omul figurează cu o altă cauză a morții. Sunt siderat: Guvernul se bazează în analiza pandemiei și în evaluarea consecințelor acesteia pe altceva decât pe ceea ce îi cere legea să folosească!”.

Cum ar veni, Guvernul se apucă și modifică în raportări concluziile unor înregistrări din documente statului, deși nu are dreptul, pentru că Guvernul nu e statul!

Avocat pentru Libertatea:

„Ultimul  nostru act din această lume”

Un om dintr-o primărie de mare oraș a explicat, la rândul său, că „pentru a vedea cât de serios e un certificat de deces, actul nu poate fi modificat decât printr-o hotărâre judecătorească, de pildă când numele cadavrului este descoperit sau schimbat, în urma apariției unor probe ADN. E ultimul nostru act în această lume”. 

Până la această oră, nici Ministerul Sănătăţii și nici Institutul Naţional de Sănătate Publică, care la rândul lui deține cifrele de la DSP, nu au răspuns solicitărilor ziarului de a transmite publicului câte decese COVID declarate de medicii din spitale au fost invalidate de DSP-uri, în baza metodologiei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro