Cum a „jonglat” Piedone cu legea pentru a obține despăgubiri de peste 100.000 de euro, fiindcă a fost condamnat în dosarul Colectiv
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statul român îl va despăgubi cu 100.000 de euro daune morale și 290.285 de lei daune materiale pe Cristian Popescu Piedone pentru condamnarea din dosarul Colectiv pe care fostul primar al sectorului 4 a reușit să o desființeze pe calea unui recurs în casație la Înalta Curte.
Cuprins:
A executat doar un an din pedeapsă
Deși una dintre dispozițiile legale invocate de Piedone nu i-ar fi dat dreptul la despăgubiri, deoarece privea strict cazul de revizuire, instanța de fond i-a aplicat norma favorabilă.
Pe data de 8 decembrie 2023, Cristian Popescu Piedone a depus pe rolul Secției a III-a Civilă a Tribunalului București o acțiune având ca obiect „reparare prejudicii erori judiciare”.
Cererea lui Piedone vizează condamnarea de 4 ani de pușcărie pentru abuz în serviciu pe care a primit-o pe 12 mai 2022 de la judecătorii Curții de Apel București.
Reamintim că fostul primar al sectorului 4 a executat doar un an din pedeapsă, apoi a fost eliberat după ce, pe 23 iunie 2023, instanța supremă i-a admis un recurs în casație și l-a achitat.
„Nu voi cere despăgubiri. Şi aşa statul e aşa cum e. A mă bate cu trecutul înseamnă să ard prezentul. Voi fi repus în funcție”, a spus Piedone atunci când a ieșit pe poarta închisorii.
S-a răzgândit un an mai târziu
Un an mai târziu s-a răzgândit, iar la primul termen de judecată, pe 9 mai 2024, a susținut în fața judecătorului civil că legea e neconstituțională:
- „Reclamantul, prin avocat, arată că a invocat excepţia de neconstituţionalitate cu privire la art. 538 alin.1 C.pr.pen. şi cu privire la art. 539 alin.1 C.pr.pen., apreciind că ambele texte legale, în modalitatea în care au fost modificate prin Legea nr. 201/2023, sunt neconstituţionale.
- Solicită să se aibă în vedere că art. 538 alin.1 C.pr.pen. în forma actuală exclude posibilitatea de recuperare a pagubei de către persoanele care au fost victimele unor erori judiciare (și se aplică -n.r.) doar la soluţiile obţinute în urma căii extraordinare de atac a revizuirii, excluzând în acest fel calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.
- Referitor la art. 539 alin.1 C.pr.pen. nu face distincţia însă între măsuri preventive şi condamnări definitive la pedeapsa cu închisoarea, iar forma actuală este discriminatorie şi lacunară dat fiind faptul că exclude de la aplicarea sa persoanele în privinţa cărora a fost dispusă pedeapsa cu închisoarea în urma unei condamnări definitive”, se arată în Încheierea de ședință din data de 9 mai 2024.
Procurorul de ședință al DNA, Minodora Simion, a susținut atunci că Înalta Curte l-a achitat pe Piedone ca urmare a dezincriminării faptei de abuz în serviciu, urmare a redefinirii acestei infracțiuni în urma Deciziei CCR nr. 405/2016, astfel că solicitarea acestuia cu privire la acordarea de despăgubiri este inadmisibilă.
- „Procurorul DNA susţine că, analizând decizia prin care s-a dispus achitarea, aceasta a fost luată ca urmare a intervenţiei Curţii Constituţionale, care a obligat legiuitorul să modifice elementul constitutiv, elementele materiale ale infracţiunii de abuz în serviciu pentru care fusese condamnat în prima etapă reclamantul. În măsura în care din modalităţile de săvârşire a faptei a fost exclusă fapta pentru care reclamantul a fost condamnat, a generat constatarea dezincriminării faptei în modalitatea în care a fost săvârşită”, se mai arată în încheierea respectivă.
În replică, avocatul lui Piedone a arătat că motivul pentru care clientul lui a fost achitat nu îl reprezintă dezincriminarea faptei, ci art. 16 alin.1 lit. b) C.pr.pen. în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Piedone: Participarea procurorului DNA la proces este inoportună
La termenul următor, pe data de 5 septembrie 2024, Piedone a recuzat-o pe procuroarea Minodora Simion „pentru susţinerile acesteia de la termenul anterior”.
- „În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la termenul anterior, procurorul a procedat de o manieră care este de natură a naşte îndoieli serioase şi justificate cu privire la imparţialitatea sa şi chiar la profesionalismul său şi a făcut afirmaţii nereale de natură a produce confuzie instanţei de judecată şi implicit de a împiedica aflarea adevărului în prezenta cauză.
- A arătat că prezenţa procurorului DNA în sală a fost surprinzătoare pentru reclamant, chiar DNA, prin procurorii săi, a fost parte în procesul penal în cadrul căruia a fost condamnat şi faţă de care solicită despăgubiri în prezentul dosar, fiind puţin probabil ca procurorul DNA să urmărească interesele reclamantului, acesta intervenind în proces în defavoarea reclamantului.
- A apreciat ca fiind inoportună participarea procurorului DNA, procesul având ca motiv de declanşarea tocmai comportamentul abuziv al procurorilor DNA, care au urmărit condamnarea sa în dosarul Colectiv, deşi acuzaţia adusă nu era susţinută de dispoziţiile legale.
- Cu privire la cererea de recuzare, a arătat că procurorul DNA a dat dovadă de subiectivism la termenul din 09.05.2024, afirmând aspecte neadevărate în detrimentul reclamantului, de unde reiese că aceasta a intervenit în proces doar pentru susţinerea intereselor pârâtului, susţinând că reclamantul a fost achitat pentru dezincriminarea faptei, ceea ce a provocat şi o amânare a judecăţii, fiind evident din hotărârea faptul că reclamantul nu a fost achitat pentru dezincriminarea faptei, decizia CCR la care se face referire fiind mult anterioară sentinţei iniţiale de condamnare a reclamantului”, se arată în încheierea de ședință din 10 octombrie 2024.
Cererea de recuzare a fost respinsă în aceeași zi.
Pe data de 5 decembrie 2024, Piedone și avocatul lui s-au întors în sala de judecată cu alte cereri de recuzare:
- Una pe numele judecătoarei Păiuși Carmen Mădălina cu pe motiv că „nu au avut cunoştinţă de încheierea din 10.10.2024 prin care a fost respinsă cererea de recuzare a reprezentantului Ministerului Public”.
- Alta pe numele procuroarei, pe motiv că „solicitarea acesteia de a se stabili o taxă de timbru pentru cererea reclamantului nu este o solicitare loială”.
Prima cerere a fost respinsă pe 11 decembrie 2024, iar a doua pe 22 ianuarie 2025.
Piedone a „jonglat” cu dispozițiile Codului de procedură penală
La termenul din 6 februarie 2025 au avut loc dezbateri cu privire la legea aplicabilă în cauză, respectiv:
- Dispozițiile art 358 Cod procedură penală, care spun că „persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desfiinţarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare”.
- Dispozițiile art. 359 Cod procedură penală, potrivit cărora „(1) Are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. (2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată învestită cu judecarea cauzei”.
Apărătorii lui Piedone au arătat că cererea de chemare în judecată s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 539 în forma în vigoare la data soluţiei de achitare, prin admiterea recursului în casaţie respectiv la data de 21 iunie 2023.
În schimb, procuroarea a arătat că norma aplicabilă este legea în vigoare la momentul generator, respectiv art. 538 Cod procedură penală.
Acest articol, așa cum au observat și avocații lui Piedone, nu dă posibilitatea de a obține despăgubiri persoanelor care au obținut achitarea pe calea recursului în casație – cum e și cazul fostului primar al Sectorului 4 – ci doar celor care au ales calea revizuirii (cu referire la sintagma „pentru un fapt nou sau recent descoperit”).
Instanța: Legea aplicabilă, cea în vigoare la momentul achitării
Pe 6 februarie 2025, instanța de fond i-a dat dreptate lui Piedone, în sensul că dispozițiile legale aplicabile în cazul lui sunt cele prevăzute de art. 539 Cod procedură penală. Dacă judecătoarea ar fi împărtășit punctul de vedere al procuroarei DNA, atunci cererea lui Piedone ar fi fost respinsă.
Iată argumentele instanței din încheierea de ședință de la data respectivă:
- „Cu privire la legea aplicabilă, tribunalul reţine că, în cauză, dreptul la repararea pagubei pretins produse reclamantului nu poate fi exercitat decât după ce a devenit definitivă hotărârea de achitare, care este momentul de care legea specială leagă naşterea dreptului la acţiune.
- Raportul juridic dintre persoana îndreptăţită şi stat, cuprinzând dreptul la repararea pagubei şi obligaţia statului de a plăti despăgubirea, se naşte, potrivit procedurii speciale, la data la care hotărârea de achitare a devenit definitivă.
- Ca urmare, data la care hotărârea de achitare a devenit definitivă reprezintă faptul creator al unei situaţii juridice, care atrage legea aplicabilă în timp, potrivit principiului neretroactivităţii legii civile (…).
- Tribunalul are în vedere şi cele constatate prin Decizia nr. 76 din 12 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, potrivit căreia «Legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei de către stat ca urmare a unei hotărâri de achitare ulterioare hotărârii definitive de condamnare este cea în vigoare la momentul rămânerii definitive a hotărârii de achitare, stabilit după regulile prevăzute de art. 416-417 din Codul de procedură penală din 1968, respectiv, art. 551-552 din Codul de procedură penală din 2010».
- Aşadar, în cauza dedusă judecăţii, este aplicabil art. 539 C.pe.pen. în forma în vigoare la data soluţionării recursului în casaţie, respectiv 21.06.2023”, a hotărât instanța.
După ce instanța a decis să îi judece solicitarea pe dispozițiile legale care îl avantajau, Piedone și-a retras excepția de neconstituționalitate formulată la începutul procesului.
Pedepse înjumătățite în dosarul Colectiv
Magistrații Curții de Apel București au pronunțat pe 12 mai 2022 sentințele definitive în dosarul Colectiv. Din dispozitivul deciziei definitive rezultă că Piedone și funcționarele de la Primărie, precum și cei doi pompieri – toți 6 angajați ai statului român care nu și-au făcut treaba – sunt excluși de la plata daunelor către familiile celor decedați sau cele ale răniților din Colectiv.
Cei care trebuie să plătească în solidar zeci de milioane de euro sunt foștii patroni Colectiv, artificierii, firmele și două instituții: Primăria Sectorului 4 și ISU.
Mai mult, instanța de apel le-a înjumătățit pedepsele inculpaților din Dosarul Colectiv:
Iată pedepsele definitive din Dosarul Colectiv:
- Alin Anastasescu (patron Colectiv) - 11 ani şi 8 luni (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
- Paul Gancea (patron Colectiv) - 6 ani şi 4 luni (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
- Costin Mincu (patron Colectiv) - 8 ani (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
- Daniela Niţă (directoarea firmei de artificii, decedată) - încetarea procesului penal prin deces (pe fond: 12 ani şi 8 luni de închisoare)
- Cristian Niţă (director firmă artificii) - 2 ani şi 6 luni cu suspendare (pe fond: 3 ani şi 6 luni de închisoare)
- Viorel Zaharia (pirotehnist) - 6 ani şi 10 luni (pe fond: 9 ani şi 8 luni)
- Marian Moise – (pirotehnist) - 6 ani şi 10 luni (pe fond: 9 ani şi 8 luni)
- Antonina Radu (pompier) - 8 ani şi 8 luni (pe fond: 9 ani şi 2 luni)
- George Petrică Matei (pompier) - 8 ani şi 8 luni (pe fond: 9 ani şi 2 luni)
- Cristian Popescu Piedone (fost primar al PS4) - 4 ani (pe fond: 8 ani şi 6 luni)
- Aurelia Iofciu (fostă angajată a PS4) – achitată (pe fond: 8 ani de închisoare)
- Larisa Luminița Ganea (fostă angajată a PS4) – achitată (pe fond: 7 ani)
Pe data de 30 octombrie 2015 un incendiu devastator a cuprins clubul bucureștean Colectiv, acolo unde sute de tineri asistau la concertul trupei Goodbye to Gravity. O scânteie provenită de la focul de artificii amplasat pe scenă a aprins izolația de pe stâlpii din sala de concert, iar focul s-a extins cu repeziciune.
Circa 120 de secunde au avut la dispoziție cei din club pentru a ieși, înainte să fie cuprinși de flăcări. O busculadă s-a produs la ieșirea din club, iar mulți au rămas blocați. În urma incendiului din Colectiv au murit 65 de persoane și alte câteva sute au fost mutilate pe viață.
Foto: Vlad Chirea
Lauruco 17.05.2025, 03:27
Pentru asta se votează la greu Simion.
Panda55 17.05.2025, 12:27
Justiția înaltei curți este că furul din porumbul colectivului de pe timpul lui Ceașcă. De ce trebuie să plătească poporul daune pentru marele tartor, sau despăgubiri prin instituțiile statului primărie și ISU, că banii aia sunt de la popor, nu de la instituție. Bugetul statului nu e lanul de porumb al colectivului. Oamenii sunt călcați pe gat cu taxe și impozite pentru banii aia. Cei care produc in tara asta, muncesc 8-10 luni pe an pentru stat.