Polexit, sancțiuni financiare, tensiuni. Ce urmează după decizia dramatică ce ridică miza conflictului Polonia-UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Verdictul de joi din Polonia, unde cea mai înaltă instanţă a considerat unele articole din tratatele UE incompatibile cu constituţia ţării, a declanșat o serie de avertismente dure din partea Comisiei Europene, a Germaniei și Franței, scrie publicația europeană Politico.
Cuprins:
Comisia Europeană va face tot ce îi stă în putere pentru a asigura întâietatea dreptului UE, a avertizat vineri șefa executivului european, Ursula von der Leyen, într-un mesaj adresat guvernului de la Varșovia.
Anunțul dur a fost făcut la o zi după ce Tribunalul Constituţional din Polonia a decis că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia ţării, punând astfel în discuţie un principiu-cheie al integrării europene.
„Dreptul UE are întâietate în fața dreptului național, inclusiv asupra prevederilor constituționale”, a spus von der Leyen.
„La acest lucru s-au angajat statele UE, ca membre ale Uniunii Europene. Vom volosi toate puterile care ne stau la dispoziție conform tratatelor, pentru a asigura acest lucru”, a adăugat ea.
Von der Leyen a cerut o analiză rapidă a deciziei Tribunalului Constituțional, pe baza căreia Comisia va lua următoarele măsuri.
„Tratatele noastre sunt clare. Toate deciziile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii pentru toate autoritățile statelor membre, inclusiv pentru instanțele naționale”, a mai spus șefa executivului UE.
Vocea lui von der Leyen s-a alăturat altor poziții asemănătoare din UE.
„Verdictul din Polonia nu poate rămâne fără consecinţe. Întâietatea dreptului UE trebuie să fie incontestabilă. Încălcarea sa înseamnă contestarea unuia dintre principiile fondatoare ale Uniunii noastre", a scris joi pe Twitter preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.
La rândul său, ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a anunțat că Bruxelles-ul are toată susținerea Berlinului.
Iar ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Clément Beaune, a descris decizia Varșoviei drept „un atac la adresa UE” și a spus că Varșovia se îndreaptă spre „o ieșire de facto” din blocul comunitar.
Care este contextul deciziei din Polonia
Decizia care a nemulțumit Bruxelles-ul a fost luată de Tribunalul Constituțional din Polonia, considerat de Bruxelles a fi sub controlul partidului aflat la guvernare, Lege și Justiție, care a numit acolo mai mulți judecători, încălcând, potrivit criticilor, constituția națională.
UE a acuzat de altfel în mod repetat executivul de la Varşovia că politizează instanţele poloneze.
Bruxelles-ul consideră Curtea Constituțională a Poloniei în actuala componență ca fiind ilegală, după numirile neconforme cu constituția din perioada 2015-2018.
Tribunalul s-a pronunțat după o solicitare a premierului Mateusz Morawiecki, care a întrebat dacă Curtea de Justiție a UE nu își depășește atribuțiile atunci când ia decizii privind justiția poloneză.
Curtea de Justiție a UE (CJEU) a nemulțumit deja în cel puțin două rânduri guvernul polonez, respingând reformele întrerpinse de acesta în zona justiției.
La începutul anului, CJEU a decis că modul în care sunt numiți judecătorii în Polonia ar putea încălca dreptul UE. Miercuri, instanța europeană a decis că transferul judecătorilor în noi posturi „are potențialul de a submina principiul independenței justiției și al inamovibilității judecătorilor”.
Decizia a fost luată după transferul unui judecător care a criticat guvernul.
Dar acum, se pare că Polonia nu intenționează să se supună acestor decizii. „Organele europene acţionează dincolo de competenţele lor”, a declarat Julia Przylebska, preşedinta Tribunalului Constituţional polonez, potrivit AFP.
Ea a denunţat „ingerinţa Curţii de Justiţie a UE în sistemul judiciar polonez” şi a enumerat o serie de articole din tratatele UE care, conform judecătorilor polonezi, sunt în contradicţie cu legea fundamentală a Poloniei.
Tribunalul a început să audieze cazul în iulie, dar l-a amânat de patru ori înainte de şedinţa de joi. Unii critici spun că amânările ar fi putut avea ca scop să exercite presiuni asupra Bruxelles-ului pentru ca acesta să avizeze Planul naţional de redresare şi rezilienţă al Varşoviei. Lucru care nu s-a întâmplat.
Ce urmează în relația Bruxelles-Polonia?
Decizia Tribunalului Constituțional devine legală în momentul în care este publicată de guvern, care în trecut a mai amânat promulgarea unor verdicte dificile.
Criticii au avertizat că momentul reprezintă o înrăutățire a relațiilor deja tensionate dintre Bruxelles și Polonia.
S-a vorbit chiar despre un Polexit sau în orice caz, despre un Polexit juridic.
„Polonia a făcut un pas către abisul unui Polexit juridic”, a spus Jakub Jaraczewski, coordonator al organizației Democracy Reporting International.
„Ce va urma probabil va fi o reacție dură a CJEU în încercarea de a proteja ordinea legală în fața unui stat membru rebel - spre exemplu, exceptarea Poloniei de la mecanismele de cooperare juridică precum mandatul european de arestare”, a spus acesta.
Premierul Mateusz Morawiecki a asigurat că Polonia vrea să rămână în UE și că aderarea la Uniunea Europeană este unul dintre cele mai importante momente ale ultimelor decenii.
Opoziția de la Varșovia s-a arătat mai puțin convinsă de tonul temperat al guvernului și a anunțat, prin vocea lui Donald Tusk, organizarea unui miting la Varșovia, duminică.
Banii vorbesc
Una dintre măsurile Bruxelles-ului ar putea fi însă chiar mai pragmatică, de natură financiară.
Comisia Europeană a transmis destul de clar Poloniei că planul de redresare - în valoare de 24 de miliarde de euro în granturi și 12 miliarde în împrumuturi - nu a fost avizat tocmai din cauza cazului aflat în deliberare la Tribunalul Constituțional.
Un înalt oficial UE, citat de Politico, a declarat că nu poate spune cu exactitate ce impact va avea în cele din urmă decizia Tribunalului asupra fondurilor UE.
Experții sugerează că Polonia ar putea avea de suferit.
„Nu văd cum Comisia și o majoritate calificată a statelor membre vor aproba planul de redresare al Poloniei, atâta vreme cât această decizie va rămâne valabilă. Senzația mea este că va exista un recul puternic”, a scris pe Twitter Lucas Guttenberg, director adjunct al Delors Centre, un think-tank din Berlin.
Comisia mai are la dispoziție un instrument - activarea mecanismului privind statul de drept care ar putea duce la suspendarea unor plăți din fondurile UE către Varșovia.
Luna trecută, Comisia a cerut deja Curții de Justiție a UE să impună Poloniei o amendă zilnică, după ce Varșovia a refuzat să suspende funcționarea unei camere disciplinare pentru judecători.
Dacă această amendă va fi aplicată, ea va fi extrasă din plățile făcute de la bugetul UE către Polonia.
