Povestea Giuliei, tânăra ucisă din indiferenţa autorităţilor, cu 53 de lovituri de cuţit. Criminalul a terorizat-o ani la rând şi i-a lăsat un câine mort la uşă

Ziua în care tânăra a dispărut, căutările părinţilor şi locul unde au găsit-o 

Giulia avea 29 de ani şi era „un suflet bun și curat”, spun despre ea toţi cei care au cunoscut-o. Abia începuse să fie când, fără nicio noimă, Giulia a devenit „a fost”. Vă dezvăluim repetabila ei poveste, în speranţa că acele femei care se vor recunoaşte în ea vor reuşi să se salveze. Şi că poliţiştii şi magistraţii care ar trebui să protejeze aceste victime vor pune dreptul lor la viaţă mai presus decât toate drepturile agresorilor.

Giulia nu e doar o cruce neagră în calendarul pe 2023 al violenţei domestice, unde sunt însemnate 64 de victime ucise. E copilul unor părinţi care şi-au îngropat o parte din suflet, e prietena unor oameni care au rămas îndureraţi, era o tânără frumoasă care avea toată viaţa înainte.     

Era din Bucureşti, lucra ca asistentă medicală la un cabinet stomatologic din cartierul Vitan şi locuia într-un apartament din apropiere. Se mutase acolo singură, dornică să-şi trăiască viaţa pe cont propriu, dar avea o relaţie strânsă cu părinţii ei, care erau divorţaţi. Și vorbea cu ei zilnic, măcar prin mesaje pe telefon. 

În seara de joi, 18 mai 2023, mama Giuliei i-a auzit pentru ultima oară vocea. Era în jurul orei 22.00 când a vorbit cu fiica ei la telefon. Şi totul părea în regulă. 

Câteva minute mai târziu, la ora 22.12, Giulia a primit un apel video de la iubitul ei, Cosmin P. Erau la începutul relaţiei, iar el plecase din ţară. Conversaţia a durat zece minute.

Ultimul semn de viaţă al fetei a fost un SMS pe care ea l-a trimis tatălui ei în aceeaşi seară, la ora 23.01.

A doua zi, în jurul prânzului, mama a sunat-o pe Giulia şi a intrat robotul: „abonatul apelat are telefonul închis sau nu se află în aria de acoperire”. S-a gândit că poate fiica ei încă doarme şi are telefonul descărcat. Dar peste o oră şi apoi mai târziu, primea acelaşi mesaj. Giulia nu-şi ţinuse niciodată telefonul închis, aşa că femeia a intrat în panică. L-a sunat pe fostul ei soţ, şi împreună au mers la apartamentul fetei. N-au găsit-o acolo, aşa că au mers la o adresă din cartierul Giurgiului, unde ştiau că locuiește fostul ei iubit. Voiau doar să-l întrebe dacă ştie unde ar putea fi Giulia.

În jurul orei 19.00, au ajuns în faţa blocului. Au urcat până la etajul 2 şi au bătut îndelung la uşa apartamentului. Nu le-a răspuns nimeni. Se pregăteau să plece, când tatăl Giuliei, dintr-un reflex, a pus mâna pe clanţă, a împins ușa de la intrare şi a descoperit că era descuiată. 

Părinţii au intrat amândoi în acel apartament şi atunci, pentru ei, s-au deschis porţile iadului. Au rămas lângă uşă, neştiind ce să facă mai departe. Şi de acolo, pe un hol ce ducea spre dormitoare, au zărit  trupul unei fete. Era fiica lor, prăbușită cu faţa în jos, într-o baltă de sânge. 

Mama a început să o strige pe nume şi să o mişte, însă ea rămânea inertă. Apoi tatăl a atins cu mâna piciorul dezvelit al fetei şi a văzut că e rece. Atunci, şi-a luat fosta soţie, au ieşit din acea casă şi au sunat la 112, ca să anunţe că fiica lor a fost ucisă. 

Ce au descoperit criminaliştii în apartament şi cine era proprietarul

Criminaliştii au ajuns la faţa locului după 43 de minute de la apelul la 112. Au descoperit de jur-împrejurul cadavrului bălţi de sânge, stropi dinamici și mânjituri de sânge, toate în stare uscată, ceea ce arăta că victima suferise un puternic șoc hemoragic, dar și că fapta avusese loc cu mai mult timp înainte. 

În chiuveta băii apartamentului era un cuțit. Avea 25 de cm lungime, plăsele albastre, din plastic, şi o lamă de 13 cm. Alături, în coșul de rufe din baie, erau nişte pantaloni scurţi bărbăteşti şi un tricou verde. Ambele haine erau murdare de sânge. 

Pe o comodă din sufragerie, criminaliştii au găsit un card bancar, un contract de muncă şi o dovadă emisă de poliția rutieră, toate pe numele lui Robert Alexandru Florea, fostul iubit al Giuliei. În baza acestor dovezi, dar şi a declaraţiilor părinţilor fetei, el a devenit imediat principalul suspect al anchetatorilor în cazul de crimă. 

Tânărul avea 32 de ani. Terminase liceul, era electrician de profesie şi lucra la o companie de telecomunicaţii. 

În ziua în care a fost găsit cadavrul, Robert Florea dispăruse fără urmă. Telefonul lui era închis şi nimeni, dintre vecini, rude sau cunoscuţi, nu ştia unde s-ar putea afla el.

Relaţia toxică în care Giulia a trăit 6 ani: ameninţări, urmăriri şi bătăi

Părinţii Giuliei au declarat în anchetă că fiica lor începuse o relație cu Florea în 2017, iar de atunci, pe parcursul celor şase ani, cei doi s-au despărțit, și apoi s-au împăcat, de mai multe ori. Tânărul era extrem de posesiv, o urmărea pe Giulia, venea peste ea la cabinetul stomatologic unde lucra, o amenința, o hărțuia cu apeluri și mesaje telefonice, iar certurile dintre ei erau frecvente. Nu o dată,  Giulia a fost şi agresată fizic de fostul ei iubit şi, spun părinţii, ea se temea de el. 

De această relaţie toxică ştia şi actualul prieten al fetei, Cosmin P. Tânăra îi mărturisise că Florea o suna încontinuu pe telefon şi îi aborda prietenii, că o amenința cu acte de violență sau o şantaja emoţional, spunându-i că se va sinucide, doar ca să o facă să se împace cu el.

Încă de la început, Giulia a încercat să scape de această teroare şi a cerut ajutorul autorităţilor. N-a primit înapoi decât un număr de înregistrare al plângerii penale. 

Plângerea penală depusă la poliţie în 2017, pentru acuzaţia de hărţuire

Mama Giuliei le-a mărturisit celor care anchetau crima că, de-a lungul timpului, atât ea, cât și fiica ei au mers la poliţie, ca să reclame comportamentul agresiv al lui Robert Florea. Pentru o singură plângere a fost deschis un dosar penal.

În 2017, după numai câteva luni de relaţie, Giulia a decis să-i pună punct. Mai întâi, Robert Florea a început să o ameninţe la telefon. Apoi trei zile la rând, între 4 şi 6 iunie 2017, el a mers acasă la tânără şi la cabinetul stomatologic unde ea lucra. Acolo, făcea scandal, ca s-o convingă să se împace cu el.   

Tânăra, care avea atunci doar 23 de ani, a mers imediat la poliţie, însoţită de mama ei, şi a depus o plângere penală în care reclama că e hărţuită de fostul ei iubit. 

La Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a fost deschis dosarul 6825/P/2017, în care (teoretic) erau efectuate cercetări cu privire la comiterea a două infracţiuni de hărţuire prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. (2) Cod Penal şi, respectiv, o infracţiune de hărţuire prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. (1) Cod Penal. 

Dosar închis, fără ca hărţuitorul să fie cercetat: „nu există un interes public în urmărirea faptei”  

Mai departe, timp de 15 luni, nimeni n-a mişcat vreo hârtie din acel dosar. „Nu s-a dispus efectuarea în continuare a cercetărilor faţă de făptuitor”, observa judecătorul care a confirmat închiderea cazului. La acel moment, Florea n-avea nici măcar calitatea de suspect.

În toamna lui 2018, un organ de poliţie a sunat-o pe Giulia şi a întrebat-o: „Ia ziceţi, domnişoară, v-a mai făcut probleme individul?”. Robert Florea plecase din ţară, în iulie 2017, la mama lui care e stabilită în Germania. Aşa că tânăra a recunoscut că-n tot acest timp el n-o mai contactase deloc şi că, prin urmare, nu se mai simţea hărţuită. 

Organul de poliţie a notat totul într-un „proces verbal de consemnare a convorbirii telefonice purtate cu persoana vătămată”, apoi a opinat: „case closed!”. Şi a propus soluţia de clasare, pentru ameninţările primite de Giulia pe telefon, şi de renunţare la urmărirea penală (RUP), pentru cele trei zile în care ea fusese hărţuită acasă şi la locul de muncă. 

Iar pe 24 septembrie 2018, procurorul de caz a fost de acord cu închiderea dosarului  6825/P/2017, explicând, în ordonanţa prin care a dispus RUP, că „nu există un interes public în urmărirea faptei”.

„În raport de limitele pedepsei prevăzută de lege (închisoare de la 3 la 6 luni sau  amendă – n.r.), de conţinutul şi împrejurările concrete de săvârşire a faptei, de modul şi mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, prin raportare la timpul scurs de la data comiterii faptei, de atitudinea persoanei vătămate, de existenţa unei vădite disproporţii între cheltuielile pe care le-ar produce sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea faptei, s-a apreciat că nu există un interes legitim în urmărirea faptei”, se precizează în motivarea ordonanţei Parchetului.

Judecătorul care a verificat soluţia a apreciat, la rându-i, că „ordonanța dispusă este temeinică” şi că, având în vedere că „fapta (…) prezintă o periculozitate medie”, că  Florea a mers acasă şi la serviciul Giuliei „fără a avea manifestări deosebite”, „continuarea cercetărilor ar determina cheltuieli vădit disproporţionale cu gravitatea urmărilor produse”.

Imediat după ce a scăpat de dosar, agresorul a reînceput hărţuirea tinerei

Legea prevede că, în cazul renunţării la urmărirea penală, procurorul poate dispune, printre altele, ca suspectul/inculpatul să ceară public scuze persoanei vătămate, să presteze între 30 și 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității sau, cel mai important, să frecventeze un program de consiliere. Însă lui Robert Florea, care nu era nici măcar suspect în „ancheta” ce a durat 15 luni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti nu i-a impus nimic.  

În perioada în care a stat în Germania, el a fost condamnat, în 2017 şi 2019, pentru nişte infracţiuni contra patrimoniului pe care le comisese acolo. 

Întotdeauna, un infractor nepedepsit e încurajat să recidiveze. În februarie 2019, la câteva zile după ce judecătorul confirmase închiderea dosarului de hărţuire, Florea şi-a reluat atacul. A intrat pe pagina de Facebook a clinicii stomatologice la care lucra Giulia și-a început să posteze, sub pozele în care apărea ea, zeci de comentarii cu injurii. A făcut asta două zile la rând, de pe două conturi diferite, iar textele scrise sunt atât de triviale, încât niciunul nu poate fi reprodus integral.   

Un infractor nepedepsit descurajează victima să raporteze viitoarele violenţe. Ea şi-a învăţat deja lecţia. Ştie că agresorul nu va păţi nimic şi că societatea consideră că ceea ce i se întâmplă ei e un fapt banal, pentru care nu merită irosiţi bani publici, într-o anchetă sau un proces. Iar atunci când violenţele reîncep, victima va încerca să se descurce singură. 

Aşa a crezut şi Giulia că va reuşi, în anii ce au urmat. Ea a reintrat în relaţia abuzivă, iar violenţele au escaladat. Şi într-o zi, după ce s-au certat, Robert Florea şi-a lăsat câinele în maşină, animalul a murit asfixiat, iar el l-a luat şi i l-a lăsat la ușă Giuliei. Era dovada că nu glumeşte cu ameninţările lui. Şi era un mare „red flag”, căci cruzimea faţă de animale face parte din triada ce anunţă un comportamentului antisocial violent.

De ce continuă femeile să rămână într-o relaţie abuzivă

Într-un ghid de lucru în situaţii de violenţă domestică elaborat de AFIV-Artemis sunt enumerate motivele ce pot determina femeile  să rămână într-o relaţie violentă. Sunt obstacole exterioare: riscul crescut de a fi în primejdie (hărţuită, urmărită, ameninţată), dacă pleacă; găsirea unei locuinţe şi dificultăţi financiare; comportamentul abuzatorului, care foloseşte învinovăţirea, manipularea sau ameninţările; lipsa sprijinului social şi stigmatizarea. Dar sunt obstacole interioare: 

● Frica. Victima continuă relaţia, de teamă ca agresorul să nu-şi pună în practică ameninţările. În plus, ea crede că nu va fi niciodată liberă sau că lucrurile pot merge şi mai rău. Îi e teamă de poliţie, de proces, de pierderea siguranţei, de necunoscut sau de sărăcie. Se gândeşte îi vor fi luaţi copiii sau că va fi mamă singură; izolată de familie sau de reţeaua de suport. 

● Mânia. O înfurie faptul că el o împiedică să iasă din această relaţie, că ea e cea care va trebui să dovedească realitatea teribilă în care trăieşte, dar şi că el o ameninţă că va obţine tot ce vrea: casă, copii, bunuri.

● Vină şi negare. Victima se învinovăţeşte; se simte obligată faţă de agresor, îi pare rău pentru el şi îi dă „încă o şansă”. Minimalizează răul şi dă vina pe factori externi pentru comportamentul lui (de exemplu: „nu s-ar fi întâmplat toate acestea dacă nu ar fi fost beat” sau „dacă nu ar avea probleme la serviciu”).

● Efectele abuzului. Ea n-are energie pentru a pleca; se simte ruşinată şi jenată, neimportantă, nefolositoare. Nu se mai gândeşte la ea şi pune nevoile şi sentimentele altora pe primul plan. E convinsă că nu se va descurca singură, iar în cele din urmă ajunge să creadă că merită abuzul şi că nu va putea supravieţui fără el.

● Greutate în a uita. Victima îşi aduce aminte de vremuri plăcute şi încă îl iubeşte pe agresor. A investit în această relaţie şi îi e greu să accepte pierderile implicite. Dacă e măritată, pune preţ pe semnificaţia căsătoriei şi e devotată ideii de „împreună, la bine şi la rău”. Şi nu în cele din urmă, trăieşte cu speranţa că agresorul se va schimba, căci ea ar vrea să oprească doar violenţa, nu şi relaţia. 

Cum a fost ucisă Giulia şi când a fost prins criminalul 

După şase ani în care tot încercase ba să scape de el, ba să-l schimbe în bine, Giulia a pus din nou punct acestei relaţii. Era în aprilie 2023, atunci când în viaţa ei intrase Cosmin P., noul ei iubit. Câteva săptămâni mai târziu, Robert Florea a ucis-o. 

La necropsie, legiştii au numărat pe trupul tinerei 53 de plăgi înjunghiate. Erau la nivelul feței, al gâtului, abdomenului, spatelui, dar și în zona genitală. Lama cuţitului atinsese plămânii, ficatul şi splina, iar tânăra a murit din cauza hemoragiei interne și externe. 

Judecătorii care au văzut planşele foto notează că, după ce Giulia „s-a prăbușit pe podea, cu fața în jos”, agresorul, „poziționându-se cel mai probabil deasupra fetei, i-a aplicat o lovitură puternică de cuțit în zona dreaptă a feței și a gurii, trăgând cu putere și cauzându-i astfel o plagă tăiată, cu consecința desfigurării ei. În cele din urmă, i-a mai aplicat o serie de lovituri de cuțit în zona feselor, zona genitală și a membrelor inferioare”.

Procurorii consideră că loviturile de cuţit din zona inghinală sunt „o expresie a urii faţă de feminitatea victimei pe fondul percepţiei sale cu privire la o aşa-zisă infidelitate”.

Imediat după ce trupul fetei a fost găsit în apartamentul lui, Robert Florea a fost dat de poliţie în urmărire generală şi în consemn la frontieră. Dar în aceeaşi seară, el s-a predat de bunăvoie la Secția 16 Poliție din Bucureşti, aflată în apropiere de blocul lui. Ajuns la secţie, a urcat scările, a mers la ofiţerul de serviciu şi i-a spus că și-a ucis iubita.

Mobilul crimei: „Am văzut mesajele pe care le schimba cu actualul iubit”

În faţa anchetatorilor, Florea a recunoscut că în timpul relaţiei cu Giulia „ce a durat mai mulți ani”, i-a lăsat tinerei la ușă un câine mort, a lovit-o, „din gelozie”, şi a mers la locul ei de muncă, „unde am făcut scandal, am țipat și am înjurat-o, ca să o determin să-mi vorbească”. 

El a spus că se despărțiseră în aprilie, după ce „am aflat că ea intrase într-o relație cu un alt băiat. Dar ea a continuat să mă caute, spunându-mi că era nesigură și confuză în privința sentimentelor ei. Ne-am întâlnit în repetate rânduri, inclusiv în luna mai, uneori întreținând chiar raporturi sexuale, ceea ce mi-a întărit convingerea că relația dintre noi nu ajunsese la final”, a susţinut Florea.

În ziua în care a ucis-o, Florea spune că Giulia a venit la el în jurul orelor 21.00 – 22.00, cu maşina pe care actualul iubit al fetei i-o lăsase spre folosinţă. A urcat  în apartament, au stat puțin de vorbă pe canapea, apoi Giulia s-a dus până la baie şi atunci, spune Florea, „i-am controlat telefonul și am văzut mesajele pe care le schimba cu actualul iubit, care plecase din țară. Ceea ce îmi spunea mie, că se gândește la mine, că îi este dor de mine, că sunt ceea ce își dorește, îi spunea și respectivului”. 

Giulia avea la telefon un cod PIN din 6 cifre, pe care Florea spune că-l ştia. După ce ea a ieșit din baie, „am confruntat-o. Ne-am luat la ceartă, iar ea a început să facă crize, că de ce i-am controlat telefonul, că nu se face așa ceva”. 

El spune că s-a enervat, s-a dus în bucătărie şi a luat un cuțit cu care a înjunghiat-o de mai multe ori. „Giulia nu a ripostat. Nu a putut să reacționeze, cred că mi-a spus «nu mă omorî» sau «de ce mi-ai făcut asta?». După ce a căzut pe sol, n-a mai mișcat. Asta s-a întâmplat în intervalul 22.00 – 23.00”, susţine el. Spune că nu-și mai amintește cu exactitate de câte ori a înjunghiat-o pe Giulia și nici dacă a tăiat-o pe față.

Unde a fugit criminalul după ce a ucis-o pe tânără şi ce voia să facă

El spune că, după comiterea crimei, a mers la baie, s-a spălat pe mâini, a lăsat cuțitul în chiuvetă, apoi s-a schimbat de hainele pline de sânge. Pe urmă, a luat geaca pe care Giulia şi-o lăsase pe canapea şi a căutat în buzunare cheile maşinii cu care ea venise. Le-a găsit, a luat şi telefonul fetei, şi-a strigat câinele, un Amstaff, şi-a coborât cu el din apartament. 

A urcat în maşina fetei, a mers pe o stradă din apropiere, apoi a parcat, a scos telefonul victimei și a început să-i verifice toate mesajele şi pozele din galeria foto, până când s-a terminat bateria, iar mobilul s-a închis. Pe urmă, Florea a coborât din maşină, a aruncat telefonul Giuliei într-un canal din apropiere, apoi a scos câinele şi l-a abandonat, legându-l de un copac. El a plecat la Gara de Nord, unde s-a urcat într-un tren spre Galaţi, cu gândul să se arunce în Dunăre. 

Statisticile ne arată că în 30% dintre crimele comise de actualii sau foştii parteneri de viaţă ai victimelor, aceştia se sinucid după comiterea faptei, cel mai adesea prin spânzurare. 

Florea spune că n-a avut curajul să se omoare, iar a doua zi s-a întors în București. A aruncat cheia de la maşina Giuliei într-o grădină din zona Pieței Progresul, apoi, conştient fiind că victima va fi descoperită, iar el – dat în urmărire, şi-a aruncat telefonul mobil într-un canal. Pe urmă a mers la un prieten cu care a stat de vorbă îndelung, iar acesta l-a sfătuit să se predea. 

La reconstituirea traseului lui Robert Florea din acele două zile, au fost găsite şi ridicate toate obiectele aruncate de el. Câinele abandonat fusese preluat, între timp, de ASPA București.

De ce s-a întors Giulia în casa celui care a terorizat-o?

Doar doi oameni ştiu răspunsul la această întrebare. Giulia, care nu este, şi Robert Florea, care e conştient că nu-şi poate agrava situaţia juridică. Că el nu spune tot adevărul este evident, căci mai întâi admite că ştia că fata avea un nou iubit, pe urmă susţine că ar fi fost orbit de gelozie, când a descoperit mesajele pe care ea i le trimitea acestuia.

Nu există dovezi că Giulia ar fi fost lipsită de libertate şi adusă cu forţa în acel apartament. Dar după descoperirea crimei, în locuinţă au fost găsite alte probe: pe o masă, era o pipă din metal pe care, ulterior, s-a pus în evidență cocaină şi canabis, un borcan „Nutline” ce conținea resturi vegetale, o farfurie de sticlă, un card de plastic și o bancnotă rulată, de 1 leu. Toate aveau urme de pulbere albă, despre care s-a stabilit că era cocaină cu paracetamol. 

La percheziţia din casa Florea au fost găsite, în total, 63 g de canabis şi 14 g de marijuana. Plus un cântar electronic de bucătărie, pe care erau urme de cocaină şi marijuana, ceea ce demonstrează că, pe lângă jobul de la firma de telecomunicaţii, tânărul era şi dealer de droguri.

În 2017, când Giulia depunea plângere pentru hărţuire, Robert Florea fusese prins cu 35 de grame de amfetamină. A fost acuzat de trafic internaţional de droguri de mare risc, în în dosarul 4036/D/P/2017, dar ancheta celor de la DIICOT – Structura Centrală a durat cinci ani. În martie 2022, s-a dispus clasarea şi a fost sesizat judecătorul de camera preliminară, pentru confiscarea drogurilor aflate la camera de corpuri delicte. Tribunalul Bucureşti a fost de acord, dar, paradoxal, Florea a contestat decizia, explicând că, deşi e de acord cu confiscarea, nu înţelege de ce e el implicat în acest caz. Apoi şi-a retras contestaţia.

A primit 8 luni cu suspendare, pentru conducere sub influența drogurilor

După ce a fost prins cu droguri şi iertat, Florea a recidivat. În seara de 16 ianuarie 2020, în jurul orei 21.00, el a fost oprit de un echipaj de poliţie pe şoseaua Olteniţei din Bucureşti şi testat cu aparatul DrugTest. Rezultatul a fost pozitiv pentru consumul de cocaină și canabis. Florea le-a spus poliţiştilor că prizase două linii de cocaină, cu vreo 4 zile în urmă, iar în acea zi, pe la prânz, fumase o jumătate de țigară cu canabis. 

A fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti pentru conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive. La primul termen, Florea şi-a recunoscut fapta şi a cerut să beneficieze de procedura simplificată, care reduce cu o treime limitele pedepselor. În aceste condiţii, el putea primi între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni de închisoare.

Judecătoria Sectorului 4 s-a orientat spre minim şi, pe 23 aprilie 2023, l-a condamnat la 8 luni cu suspendare, obligându-l să frecventeze un program de reintegrare socială şi să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. 

Decizia instanţei a venit cu 3 săptămâni înainte ca Robert Florea să o ucidă pe Giulia. Şi era a treia oară când justiţia din România îl mângâia pe creştet pe infractor.

Iar asta pentru că, deşi el fusese condamnat în Germania în 2017 şi 2019, Judecătoria Sectorului 4 a reținut că „nu are antecedente penale, așa cum reiese din fișa de cazier, este o persoană integrată social, are profesia de electrician, o persoană recunoscută drept responsabilă, conform caracterizărilor depuse la dosar”, se arată în motivarea deciziei instanţei.

Florea a atacat sentinţa, cerând amânarea aplicării pedepsei, dar apelul i-a fost respins, în noiembrie 2023. 

La acea dată, Robert Florea era arestat pentru omor. A povestit, în anchetă, că înainte ca Giulia să ajungă în apartament, el consumase canabis, „iar pe masa din sufragerie, într-o pungă, era tot iarbă, pregătită pentru ea, că venise să ia. Îi dădeam și ei iarbă, dar nu îi ceream bani, că era prietena mea”. 

Toate aceste declaraţii trebuie tratate însă cu circumspecţie, căci la momentul audierii, Florea era acuzat de omor şi avea tot interesul să pună victima într-o lumină nefavorabilă.  

Tribunalul i-a dat 22 de ani şi 6 luni de închisoare, pentru „ferocitate și sadism de natură a produce un sentiment de oroare”

Ancheta în cazul crimei a durat trei luni, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti l-a trimis în judecată pe Florea pentru omor calificat, furt și acces ilegal la un sistem informatic. La proces, el a spus că-i pare rău și că regretă foarte tare ce a făcut.

Expertiza medico-legale psihiatrică la care a fost supus a arătat că el nu are tulburări psihice, că avea discernământul păstrat la momentul comiterii faptei, însă şi atunci, și la data examinării, prezenta o „tulburare de personalitate instabil-impulsivă, caracterizată prin impulsivitate crescută, (…) o acumulare de afecte negative, mecanisme slabe de control și potențial exploziv violent”. 

Tribunalul Bucureşti a exclus ipoteză premeditării crimei, pentru că „uciderea victimei a avut loc în apartamentul în care locuia, unde cu ușurință putea fi realizată legătura între faptă și autor”, „victima a fost abandonată în apartamentul a cărui ușă a fost lăsat dezasigurată, obiectul folosit la comiterea infracțiunii a fost lăsat în chiuveta apartamentului. hainele purtate de inculpat au fost aruncate în baia apartamentului; câinele inculpatului a fost abandonat în apropierea apartamentului”, ceea ce „reflectă lipsa totală a unui plan infracțional, a unei chibzuințe în comiterea faptei”, se arată în motivarea deciziei.

Instanţa a decis însă că omorul a fost săvârşit prin cruzimi, căci „inculpatul a întrebuințat acte cauzatoare de suferințe prelungite și de maximă intensitate, prin multiple lovituri cu cuțitul aplicate victimei” şi „a dovedit ferocitate și sadism, de natură a produce un sentiment de oroare”, 

Iar în ianuarie anul trecut, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Florea la 22 de ani şi 6 luni de închisoare. În plus, el a fost obligat să-i plătească mamei victimei 500.000 de euro – daune morale şi i s-a interzis ca, timp de 5 ani după executarea pedepsei, să comunice cu părinţii victimei sau să se apropie de ei la o distanţă mai mică de 200 m.

A dat vina pe alcool, pe droguri şi pe infidelitatea victimei şi a primit închisoare pe viaţă  

Sentinţa a fost atacată de Robert Florea. Dar şi de mama Giuliei, şi de procurorii care au cerut închisoare pe viaţă pentru criminal, pentru că el a dovedit „un sadism extrem și o ferocitate lipsită de orice urmă de umanism”. Parchetul a amintit şi de „sentimentul de oroare la care au fost supuşi părinţii victimei, cei care au găsit cadavrul purtând urmele acestei ferocităţi extreme”, dar şi de raportul de expertiză psihiatrică. 

Robert Florea a cerut reducerea pedepsei, cu eventuala reţinere a circumstanţei atenuante a provocării. El a explicat, prin avocat, că „incidentul a avut loc pe fondul unei stări de tensiune cauzate atât în acea zi, cât şi anterior, prin conduita persoanei vătămate, care a fost infidelă de-a lungul timpului”. Apoi, a spus că totul s-a întâmplat pe fondul consumului de alcool şi de substanțe interzise.

Curtea de Apel Bucureşti i-a respins toate susţinerile, subliniind că nici nu poate fi vorba de vreo provocare, căci „inculpatul nu a acționat de frică sau sub o puternică tulburare, nu a acționat în glumă, ci a perceput cu claritate acțiunea de înjunghiere, lăsând pe seama hazardului consecințele concrete ale faptei”.

Iar în iunie anul trecut, Robert Florea a fost condamnat definitiv la pedeapsa detenţiunii pe viaţă. „Maniera în care a acționat, fără vreun atac sau vreo provocare reală anterioară, invocând fondul consumului de alcool și a substanțelor interzise, demonstrează incapacitatea inculpatului de a gestiona furia în situații tensionate. De asemenea, aceleași împrejurări demonstrează că inculpatul este capabil să se angajeze în fapte de violență extremă, fără o analiză minimă a potențialelor consecințe”, avertizează judecătorii, în motivarea deciziei lor. 

În cazul drogurilor ce i-au fost găsite în casă, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Florea la 2 ani si o lună de închisoare, pedeapsă ce i-a fost contopită în detenţiunea pe viaţă. 

Robert Florea este şi ar putea fi liberat condiţionat după executarea a 20 de ani din pedeapsă. Giulia a devenit „a fost” la doar 29 de ani, când abia începuse să fie. Iar ea putea fi salvată, dacă justiţia română n-ar fi fost atât de indulgentă cu cel ce avea să-i devină călău.

● În perioada 2020 – 2024, la nivel naţional, pe rolul instanţelor au ajuns dosare în care erau 940 de victime ale violenţei domestice care au fost ucise, conform datelor Ministerului Public. 

Legea spune că „violența domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală sau cibernetică care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima”.

Dacă eşti victima violenţei domestice, poţi cere ajutor la numărul unic de urgență 112, la linia telefonică gratuită 0800.500.333 pusă la dispoziţie de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse Între Femei și Bărbaţi sau poţi scrie ONG-urilor care se ocupă de protejarea acestor victime, pentru a primi consiliere şi sprijin.

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro