Cuprins:
Povestea aproape absurdă
Oskar Schindler trăia într-o relativă obscuritate când povestea sa a fost prezentată pentru prima dată la BBC în 1964. Jurnalistul Magnus Magnusson le-a spus telespectatorilor programului de actualitate, Tonight :
„Poate că nu ați auzit încă de el, dar într-o zi o veți face. Astăzi, el locuiește în Germania: bolnav, șomer și fără bani. Trăiește datorită celor 1.300 de evrei ale căror vieți le-a salvat în tmpul celui De-al Doilea Război Mondial. Mulți dintre ei faac donații pentru cel pe care îl numesc „Scarlet Pimpernel” din lagărele de concentrare”.
Schindler a fost la știri în acea zi pentru că fusese anunțat că urma să fie realizat un film de la Hollywood, intitulat „To the Last Hour”, despre viața lui.
S-a întâmplat pentru că, în urmă cu mai mulți ani, supraviețuitorul Holocaustului, Poldek Pfefferberg împărtășise cu producătorul MGM, Martin Gosch povestea aproape absurdă despre cum a fost printre miile de oameni salvați de un nazist: un bețiv frumos, afemeiat din Cehoslovacia, care anterior a demonstrat puține calități eroice.
Întâlnirea din magazinul de serviete
În timp ce filmul respectiv avea să rămână blocat, în 1980, Pfefferberg a avut o întâlnire întâmplătoare cu un scriitor australian, care le-a schimbat viețile ambilor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4d2357eed40b3ff459b406a890959e9a.jpg)
În timpul uneii călătorii în Los Angeles, Thomas Keneally și-a cumpărat o servietă nouă, iar întâlnirea cu proprietarul magazinului a fost memorabilă.
„Știa că sunt scriitor și mi-a spus: „Am o carte pentru tine. Am fost salvat, și eu, și soția mea, de la Auschwitz de un german extraordinar, pe nume Oskar Schindler. Am multe documente despre Oskar Schindler”.
„I-a spus fiului său să aibă grijă de magazin și m-a dus la banca din colț, deschisă sâmbăta. I-a convins să scoată fotocopii ale acestui material remarcabil și imediat am înțeles că aici este vorba despre cel mai uluitor personaj european.”
Unul dintre acele documente era ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de lista lui Schindler. „Lista este viața”, avea să scrie Keneally în cel mai bine vândut roman, „Arca lui Schindler”.
De la oportunist, la statutul de erou
Pfefferberg s-a născut într-o familie de evrei din Cracovia, unde a lucrat ca profesor de educație fizică până în 1939, când Germania a invadat Polonia.
S-a alăturat armatei poloneze și a fost rănit în luptă. El i-a spus lui Keneally că, atunci când Polonia a căzut în mâinile naziștilor și a fost împărțită între Germania lui Hitler și Uniunea Sovietică a lui Stalin, a trebuit să ia o decizie grea:
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_10e970a20f293e9fee8556efe858a2d3.jpg)
„Noi, ofițerii, a trebuit să decidem să mergem spre est sau spre vest. Am decis să nu merg spre est, deși eram evreu”.
A fost închis în lagărul din Cracovia, o zonă stabilită, în 1941, de naziști. Aproximativ 15.000 de evrei au fost aduși într-un loc care adăpostea anterior aproximativ 3.000 de locuitori și forțați să trăiască în condiții dezumanizante.
Tot în Cracovia, Oskar Schindler, membru al Partidului Nazist, exploata mizeria din timpul războiului pentru bani, preluând mai multe afaceri confiscate de la evrei, inclusiv o fabrică de articole emailate.
La început, majoritatea muncitorilor lui Schindler erau polonezi neevrei, dar mai târziu a început să angajeze muncitori din lagăr.
Pfefferberg a devenit unul dintre angajații săi. Între timp, naziștii au început să deporteze grupuri de evrei în lagărele de concentrare din apropiere. Pentru cei rămași, a urmat teroarea.
Mită în alcool și bani
Cei considerați capabili de muncă au fost duși în lagărul de muncă din apropiere de Płaszów. Alte mii de oameni, considerate inapte pentru muncă, au fost fie ucise pe străzi, fie trimise în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.
Pentru a-și salva muncitorii din lagăre unde erau gazați de naziști, Schindler a apelat la talentul său: corupție și înșelăciune.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e8b74422cb320edc98b8c344b8083ea1.jpg)
El a continuat să-i convingă pe oficialii naziști că lucrătorii săi erau vitali pentru efortul de război german, mituind ofițerii SS de rang înalt cu bani și alcool.
Fabrica sa a produs, de asemenea, obuze pentru a se asigura că este considerată o resursă vitală, iar el a scris numele, datele de naștere și abilitățile lucrătorilor săi evrei, subliniind importanța acestora pentru mașina de război nazistă.
Keneally a declarat pentru BBC : „Ceea ce a făcut practic a fost să înființeze un lagăr de concentrare, nu o dată, ci de două ori, și a continuat să-și piardă oamenii și să-i recupereze prin dare de mită, prin cacealma, prin coruperea oficialilor și prin exploatarea extraordinarei birocrații SS care a fost implicată în Holocaust”.
Înmormântat la Ierusalim
Când războiul s-a încheiat, afacerile lui Schindler s-au prăbușit, iar el și-a înecat amarul în alcool. Cei pe care îi salvase aveau să încerce să-l salveze, la rândul lor, ajutându-l financiar.
A murit în 1974, la vârsta de 66 de ani. Supraviețuitorii i-au adus rămășițele în Israel, unde a fost înmormântat în Cimitirul Catolic din Ierusalim. Pe mormântul său se scrie: „Salvatorul de neuitat a 1.200 de evrei persecutați”.
Printre cei salvați s-au numărat Pfefferberg și soția sa, Mila. După război, cuplul a plecat în SUA și a ajuns în Beverly Hills. Acum, Pfefferberg se numea Leopold Page. Keneally a remarcat în memoriile sale din 2008, că acesta a fost un nume care i-a fost impus la sosirea în Ellis Island, în 1947.
Când Steven Spielberg a câștigat Oscarul pentru cel mai bun regizor pentru „Lista lui Schindler” la Premiile Academiei din 1994, în discursul său, el a spus: „Aceasta nu ar fi putut începe fără un supraviețuitor numit Poldek Pfefferberg… Cu toții avem o asemenea datorie. El a spus tuturor povestea lui Oskar Schindler”.
Filmul s-a bazat pe romanul lui Keneally, „Arca lui Schindler”, care a câștigat prestigiosul
Booker Prize din Marea Britanie în 1982.

Rahan5 • 11.03.2025, 10:12
Derutant titlul articolului ! (probabil creat pentru Rating): ,,Adevarata poveste a lui Oskar Schindler: „Astăzi, el locuiește în Germania: bolnav, șomer și fără bani”" . ............ Personajul acesta este mort din 1974 !. Cum dracu' sa mai traiasca in 2025?.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_2304f59afab6972edf6c32e0d1649703.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b24713fd6c72574229e176cb78695b1c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1f4310f46da472ccd7edb6fdd89201ef.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0b65f2476ed251425d3d0b58c5ca6dc2.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3fca916d678d87f448dbb90f1acde504.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_ee077b13555f90037b951ef1c8f032df.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_b1e301260b341be319974b62a0458808.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_95a2aabec3718c9a8a835aae844d9715.jpg)