Presa din China: tinerii se schimbă, mesajul Partidului trebuie să-i urmeze. Generația Z față cu comunismul, patru exemple
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Timp de un secol, Liga Tineretului Comunist din China i-a învățat pe tinerii națiunii să iubească partidul. Dar este dispusă noua generație să asculte? Întrebarea o ridică, într-un articol, publicația chineză de limba engleză Sixth Tone, care prezintă experiențele a patru studenți, născuți la începutul secolului, despre experiențele lor în cadrul pepinierei de cadre a Partidului Comunist Chinez.
Cuprins:
- Generația Z, mai individualistă și în China
- 1. Clio Du, 18 ani, studentă la istorie în Shanghai
- 2. Cai Xintong, 20 de ani, studentă la jurnalism în Shanghai
- 3. Vincent Tang, 21 de ani, student postuniversitar la inginerie în Chengdu, sud-vestul Chinei
- 4. Jim Tian, 23 de ani, student postuniversitar la informatică în Beijing
Liderii Partidului Comunist Chinez au propus înființarea unei ligi a tineretului socialist în 1921, la primul Congres Național. Organizația a început să funcționeze un an mai târziu, cu scopul de a forma cadrele de conducere ale partidului.
După ce comuniștii au preluat puterea, Liga s-a integrat în țesătura societății chineze, înființând celule în fiecare școală, universitate și întreprindere importantă din țară. În decembrie 2021, avea peste 73 de milioane de membri cu vârste cuprinse între 14 și 28 de ani, scriu jurnaliștii din China.
Generații întregi de chinezi au crescut participând la întâlnirile regulate ale Ligii Tineretului, unde studiază discursurile liderilor de partid, urmăresc filme revoluționare și iau parte la alte activități ideologice.
Până în prezent, partidul consideră Liga ca fiind „armata sa de rezervă” - un instrument crucial pentru modelarea tinerilor națiunii în patrioți și socialiști loiali și pentru identificarea tinerilor promițători.
Cu toate acestea, la 100 de ani de la înființare, Liga se luptă să rămână relevantă. Tinerii chinezi de astăzi, născuți într-o lume diversă și conectată digital, sunt mult mai puțin receptivi la metodele organizației decât generațiile anterioare, notează publicația.
Generația Z, mai individualistă și în China
„Atunci când Liga interacționează cu tinerii de astăzi, forma este depășită, discursul este jenant, iar efectele sunt slabe”, au scris, într-o lucrare recentă, Guo Guangliang și Zou Qiao, doi cercetători care studiază interacțiunile Ligii cu chinezii născuți după anul 2000.
La fel ca Generația Z din alte părți, generația chineză de după 2000 este mai individualistă și mai dispusă să pună la îndoială autoritatea decât generațiile mai vechi.
Într-un sondaj realizat de Academia de Științe Sociale din Shanghai în rândul persoanelor născute între 2000 și 2006, peste 80% dintre respondenți au declarat că autoritatea parentală poate fi pusă la îndoială. Mai mult de jumătate au declarat că au semnalat direct greșelile făcute de părinții și profesorii lor.
De asemenea, membrii Generației Z au un spirit mai critic. În loc să preia primele informații care le parvin prin diverse surse, cei de după anii 2000 preferă să analizeze mai multe surse și să-și formeze propriile opinii. Aproape nouă din zece au spus că „folosesc mai multe canale pentru a obține și verifica informațiile”. Doar 7,5% au spus că „judecă pe bază de sentimente, intuiție și experiență personală”.
Poate Liga să-și adapteze mesajul pentru a ajunge la această nouă generație?
Sixth Tone a discutat cu patru studenți născuți la începutul secolului despre experiențele lor ca membri ai Ligii Tineretului și despre opiniile lor despre organizație.
1. Clio Du, 18 ani, studentă la istorie în Shanghai
Du și-a depus candidatura pentru a deveni secretar al filialei Ligii clasei sale după ce a început facultatea. Motivul a fost simplu: un prieten a sfătuit-o să obțină această poziție, deoarece o va ajuta să găsească oportunități de dezvoltare academică și profesională.
După jumătate de an de la preluarea funcției, Du a organizat întâlniri pentru a studia rapoarte guvernamentale, teste despre istoria partidului și a Ligii, vizite la muzeele revoluționare din Shanghai și discuții despre evenimente și politici actuale. Cu toate acestea, reacția colegilor nu a fost foarte călduroasă.
„Colegii noștri de clasă nu sunt foarte entuziaști”, spune Du. „Este mai mult ca o sarcină care trebuie îndeplinită”.
Elevii rareori se oferă voluntari pentru a participa la activități. Problema poate fi că activitățile nu sunt atractive, dar Du spune că organizatorii Ligii nu au timp să vină cu idei mai creative.
Dar atunci când elevii simt că un subiect este relevant pentru viața lor, ei se vor lansa în conversație, spune studenta. Un exemplu recent a fost o dezbatere despre politica de „dublă reducere” a Chinei, care are ca scop reducerea numărului de teme pentru acasă și a meditațiilor extrașcolare pe care le primesc elevii chinezi.
Du se descrie ca fiind patriotă, dar spune că acest lucru nu a venit din cauza faptului că face parte din Ligă. În schimb, ea a fost inspirată de faptul că a văzut cum organizațiile de bază ale partidului oferă sprijin persoanelor vulnerabile.
La ultima Sărbătoare a Primăverii, s-a întors în orașul natal din provincia Sichuan (sud-vest) și a constatat că un vecin în vârstă s-a îmbolnăvit. Acesta a putut primi tratament doar după ce comitetul satului a fost de acord să îi plătească facturile medicale. Acest incident a lăsat o impresie de durată asupra ei.
„Simt că grupurile defavorizate sunt îngrijite și că indivizii sunt apreciați”, spune ea.
Cu toate acestea, există și momente în care ea și colegii ei au îndoieli. Când Du a văzut știrile despre „femeia înlănțuită” - o victimă a traficului de persoane care fusese ținută înlănțuită în interiorul unei colibe de către soțul ei în comitatul Feng, provincia Jiangsu - a fost îngrozită.
„M-am întrebat dacă oamenii sunt cu adevărat apărați”, spune ea.
2. Cai Xintong, 20 de ani, studentă la jurnalism în Shanghai
În calitate de organizator al Ligii Tineretului Comunist, Cai a condus eforturile de a reașeza lucrurile. Cel mai mare succes al ei a fost crearea unui joc cu tematică comunistă.
Subiectul jocului este acesta: în Shanghaiul anilor ’40, un ofițer japonez organizează un banchet fastuos pentru un oficial pro-japonez din Kuomintang, în speranța de a încheia un acord de pace secret.
Dar la întâlnire se infiltrează agenți de informații din Kuomintang și din Partidul Comunist. Când oficialul este ucis, sosește un șerif care trebuie să îl deconspire pe făptaș.
„Totul se bazează pe istorie”, spune Cai. „Am făcut multe cercetări și am petrecut în jur de o lună pentru a scrie”.
Cai, care candidează pentru a deveni membru al partidului, consideră că evenimentele tradiționale ale Ligii sunt „puțin cam seci”. La un prânz organizat de Ligă, mulți membri au spus că doresc să introducă activități mai inovatoare, spune ea.
Acest lucru a dus la crearea unui „escape room” pe tema comunismului, în care studenții intră într-o cameră în stilul anilor ’40 și pentru a găsi ieșirea trebuie să rezolve o serie de provocări legate de istoria partidului. Cai spune că prietenii ei care au luat parte la activitate au dat un feedback pozitiv.
„Obișnuiam să vorbim despre «Das Kapital» a lui Marx, dar acum putem să ne jucăm”, spune ea.
Cai și echipa sa lucrează la crearea mai multor jocuri și la perfecționarea activității. „Suntem încrezători că ar putea fi o activitate specială, poate chiar permanentă pentru educația patriotică”, spune ea.
Studenta se află în prezent într-un program de schimb la Universitatea din Helsinki. Faptul că este departe de casă, spune ea, a făcut-o de fapt să se simtă mai patriotă.
„Atunci când sunt în străinătate, mi-e dor de țara mea foarte mult”, spune ea.
3. Vincent Tang, 21 de ani, student postuniversitar la inginerie în Chengdu, sud-vestul Chinei
Tang încă își amintește ceremonia de când s-a alăturat Ligii la vârsta de 14 ani: ridicarea drapelului național, intonarea imnului Ligii, „Glorios! Liga Tineretului Comunist Chinez”, și depunerea jurământului.
De atunci, Liga a făcut parte din viața sa. În ultimul an de liceu, a făcut parte dintr-un cor care sărbătorea o serie de proteste ale tinerilor din 1935. În facultate, a devenit secretarul filialei Ligii din clasa sa.
Mulți dintre prietenii lui Tang sunt de părere că studiile online obligatorii „Cursuri universitare pentru tineret” sunt inutile, însă Tang spune că le vede ca pe o formă utilă de propagandă. El crede că patriotismul ar trebui să fie necondiționat și că tragediile izolate nu ar trebui să determine pe cineva să respingă eforturile țării sale.
La începutul acestui an, Tang a fost încântat când a devenit membru cu drepturi depline al partidului. El își amintește mândria pe care a simțit-o și când a urmărit ceremonia de ridicare a drapelului, în timpul unui eveniment care a marcat cea de-a 70-a aniversare a fondării Republicii Populare, eveniment petrecut în 2019.
„Când a început imnul național și, mai ales, când am depus din nou jurământul Partidului, am simțit un val de emoție patriotică”, spune el.
Dar, uneori, spune Tang, „egoismul” său stă în calea îndatoririlor sale de membru de partid. Colegii săi de clasă îi vor cere ocazional să schimbe echipa pentru a-i ajuta să termine temele și alte sarcini atribuite de Ligă.
„În calitate de lider de clasă și membru al Partidului, ar trebui să mă sacrific pentru binele colectiv”, spune el. El nu este întotdeauna de acord; este un efort prea mare.
4. Jim Tian, 23 de ani, student postuniversitar la informatică în Beijing
Când a primit scrisoarea de acceptare de la o universitate prestigioasă din Beijing, a găsit și un pachet de informații despre diverse activități ale „Programului de conducere”. A urmat câteva dintre aceste cursuri de educație patriotică, pentru care primește credite suplimentare.
Pentru Tian, activitățile de la universitate sunt mult mai „umane” decât evenimentele Ligii la care a participat la școală. Spre deosebire de mulți dintre colegii săi de clasă, el se bucură în mod activ de ele.
„Îmi plac vizitele la locurile revoluționare”, spune el. „În plus, oferă ocazia de a socializa cu persoane din alte specializări”.
În prezent, Tian solicită să devină membru al partidului. El spune că a fi membru al Ligii l-a făcut să se simtă cu siguranță mai patriot.
„Când parcurgi istoria fondării și a luptelor Partidului, vei înțelege cât de îngrozitori au fost proprietarii de terenuri, conducătorii războiului și oamenii din Kuomintang”, spune el.
Inspirat de Ligă, Tian se gândește să urmeze un stagiu de practică la o administrație locală și să dea examenul de funcționar public din China. Dar când vine vorba de alegerea unei cariere, spune el, oamenii vor acorda în mod normal prioritate intereselor personale în detrimentul patriotismului.
„Puțini sunt cei care doresc să lucreze în industrii care plătesc puțin și necesită multă muncă, chiar dacă sunt foarte necesare (pentru țară - n.a.)”, spune el și conchide: „Când individualismul și patriotismul sunt în conflict serios, Liga Tineretului nu poate face mare lucru”.
