Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, condamnat la 4 ani și o lună de închisoare

Procurorii au demonstrat că angajații Camerei erau plătiți suplimentar pentru activitatea lor în proiecte europene, însă oamenii returnau camerei o parte din banii primiți.

Judecătorii au mai dispus amendarea CCIB cu 70.000 de lei pentru infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Decizia nu este definitivă, scrie Digi24.

În același caz, Tribunalul București a mai dispus confiscarea sumei de 2.470.000 de lei de la Camera de Comerț, în legătură cu derularea a două proiecte POSDRU pentru care au fost folosite documente false.

Dimitriu a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru folosirea influenței sau autorității pentru a obține pentru sine bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și la 2 ani și 8 luni pentru săvârșirea infracțiunii împotriva intereselor financiare ale UE. Pedepsele au fost contopite, Dimitriu fiind nevoit să execute 4 ani și o lună de închisoare.

Totodată, judecătorii au mai decis să-i interzică pe o perioadă de 5 ani să dețină funcția de șef al CCIB și de a face parte din Colegiul de conducere al acestei instituții.

În același dosar au mai fost condamnați Gabriel-Dan Mihuț (director în cadrul instituției) – 3 ani de închisoare cu suspendare, Gabriela Dumitriu (consiliera lui Sorin Dumitriu) – 2 ani cu suspendare, Laurenția Vasilescu (director economic în cadrul CCIB) – 3 ani cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității.

Totodată, instanța a mai admis, pe latură civilă, acțiunea Ministerului Fondurilor Europene și l-a obligat pe Sorin-Petre Dimitriu să plătească suma de 396.944 de lei, iar Laurenția Vasilescu trebuie să achite 275.029 de lei.

Dosarul a fost instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), iar pe 1 octombrie 2014 a început procesul.

DNA arată că membrii din conducerea CCIB au pus în aplicare un mecanism care permitea accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar, pe de altă parte, „spolierea” angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obţinute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise „sponsorizări” către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite „după bunul plac”, de către conducerea CCIB.

CITEȘTE ȘI: VIDEO-CORESPONDENŢĂ | „România din Antarctica”. Ce caută trei români la Polul Sud

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro