Primii refugiați relocați dintr-un centru din Grecia au sosit astăzi la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi.
Potrivit Inspectoratului General pentru Imigranţi grupul este format din zece tineri şi o familie, cu vârste cuprinse între 7 luni și 50 de ani, cu toții fugiți din Siria și Yemen.
În perioada următoare, cele 15 persoane vor parcurge procedurile în materie de azil privind acordarea unei forme de protecţie internaţională în România, cererile lor urmând să fie procesate la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi. Tot aici vor beneficia de cazare pe perioada derulării procedurii de azil precum și de asistenţă medicală, psihologică, juridică şi materială.
În momentul în care au sosit la Galați, două femei s-au îmbrăţişat prelung, apoi și-au luat fiecare câte o plasă, în care aveau toate bunurile. Aceștia au refuzat să facă declarații, însă ceilalți refugiați aflați deja de mai mult timp în centru, se declară dezamăgiți de ceea ce li se întâmplă. ”Acasă aveam bani, dar aici e mai greu. Nu am nici măcar un translator“, a spus Behzad Salami, un bărbat fugit din Iran, care a fost prins în urmă cu mai bine de 8 luni încercând să traverseze ilegal România.
Despărțit de familia sa
Și Ali Kaiwa, un sirian de 29 de ani, ne-a povestit că a ajuns în Romania, împreună cu familia și alți refugiați, cu o ambarcațiune, pe Marea Neagră. În Constanța, autoritățile au decis ca el să fie trimis la Galați, iar ceilalți membri ai familiei să fie trimiși în Germania. ”Mi-au spus că nu pot să mă duc după familia mea. Mi-au spus ca țara mea nu face parte din Uniunea Europeană, așa că să mă întorc în Siria. Nu vreau dictatură, de aceea am plecat!“, a spus supărat Ali.
În acest timp, în centrul orașului, 15 membri ai Partidului România Unită au protestat timp de câteva ore. Aceștia au afișat mesajele precum “Nu migranţi” şi “România, țara românilor”, spunând că nu sunt de acord cu relocarea refugiaților la Galaţi.
”Ne simţim ameninţaţi, şi mai ales copii noştri care au facultăţi stau acasă nu au unde să lucreze, iar lor le dă mâncare, cazare şi am înţeles şi bani. E posibil aşa ceva în ţara ta?”, a spus Alexandrina Şuşma.