În 2024, capitala României a fost una dintre cele mai slab plătite piețe de tehnologie din lume. Potrivit raportului CBRE Global Tech Talent, citat de Economica, Bucureștiul se situează pe locul 72 din 75 de orașe analizate la nivel global în privința salariilor oferite inginerilor software, fiind întrecut chiar și de orașe din India precum Bengaluru sau Delhi.
Cuprins:
Salariul anual mediu pentru un IT-ist în București a fost de 39.848 de dolari, la care se adaugă doar 897 de dolari în beneficii extra-salariale, totalizând 40.745 de dolari pe an.
Prin comparație, în Bengaluru, un inginer software câștigă 35.090 dolari + 5.877 USD beneficii, iar în Delhi, 36.769 dolari + 5.991 USD beneficii, ambele orașe depășind capitala României în compensația totală.
Dintre capitalele europene, doar Budapesta are o medie salarială mai mică: 34.588 USD salariu de bază și 4.496 USD beneficii.
În schimb, în Varșovia, un inginer software primește 59.941 USD + 13.271 USD, iar în Praga – 59.413 USD + 20.082 USD.
Sectorul IT din România a înregistrat o stagnare semnificativă în 2024, cu mai puține contracte noi și creșterea costurilor cu forța de muncă.
Schimbările fiscale impuse de Guvernul român au afectat și mai mult sectorul, iar specialiștii estimează că 2025 va aduce și mai multe concedieri în domeniu.
Datele raportului au fost comentate intens pe forumuri de specialitate precum Reddit, unde mai mulți programatori și manageri IT din România au reacționat la discrepanțele salariale.
„Mvaaaai deci e placa universală asta cu «suntem prea scumpi, de asta nu mai găsim proiecte», spuse de manageri cu zdemii de euroi, în timp ce noi avem salarii de femeie de serviciu din Germanica.”, a scris cineva.
„Dar indienii muncesc peste 8h pe zi, de aia suntem scumpi, ca aici se respectă mai bine angajații. nu dați cu pietre, știu ca nu peste tot se respecta legea, dar la noi e cât de cât ok față de unele țări din Asia.”, consideră o altă persoană.
Un alt utilizator, manager într-o echipă de cybersecurity, a subliniat diferențele de performanță și salarizare între România și Germania.
„Nu știu la alte firme, dar eu sunt managerul unei echipe de cybersecurity și pot să vă dau exemple concrete din echipa mea. Inginer mid Germania ~75k euro brut/ an. Același mid în România 14k RON net (faceți voi calculele în euro). Diferența nu este atât de mare. La cel din România are pretenții să-i crească salariul cu 15% pe an și know-how-ul nu este wow (și performează sub așteptări), iar cel din Germania rupe norma și depășește orice așteptări.”
Mulți comentatori au semnalat și faptul că puterea de cumpărare a scăzut drastic în România, chiar și pentru salariile considerate „mari” în domeniul IT.
„Salariile din IT nu mai sunt astronomice de mult timp, comparativ cu puterea de cumparare in Ro. Vezi ce făceai cu 10.000 lei net pe luna acum 12 ani și ce faci acum.”, a comentat un internaut.
„Corporatiile se bucură că pot angaja sclavi cu mentalitate de genul «14.000 în România e suficient să trăiești, ce să faci cu mai mult?»”, a scris altcineva.
O altă opinie reflectă realitatea dură a celor care provin din zone sărace ale țării.
„La noi e sărăcie lucie în unele părți ale țării. Dacă vine cineva din Botoșani și se angajează la Iași, normal că acceptă job și pe salariu minim pe economie. Tot e mai bine decât orice a găsit la el în orașul natal pe IT.”, a spus altcineva.
Deși nivelul scăzut al salariilor contribuie la atractivitatea României pentru investitorii străini, raportul CBRE subliniază că România are un potențial real de dezvoltare în domeniul tech, datorită unei populații educate, costurilor operaționale reduse și calității vieții.
„Mobilitatea globală și lucrul hibrid au lărgit accesul la talentul tech, oferind orașelor din Europa Centrală și de Est, precum cele din România, oportunitatea de a deveni hub-uri tehnologice competitive”, afirmă Mike Gedye, Head of Tech, Media & Telecoms Europa, CBRE.
În ciuda potențialului ridicat și a unei forțe de muncă bine pregătite, România rămâne o piață low-cost pentru industria IT, fapt care generează frustrări profunde în rândul profesioniștilor locali.