Proiect minier de un miliard de dolari în Munții Metaliferi, avizat la Mediu. Investitorii plănuiesc să extragă peste 80 de tone de aur
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un proiect minier auro-argentifer din zona Munților Apuseni, estimat de inițiatori la un miliard de dolari pentru o perioadă de exploatare de 10 ani, a primit avizul de mediu, deși nu mai deține de un an licența de concesiune a perimetrului.
Cuprins:
Tranzacție în valoare de 30 de milioane de dolari
Decizia a fost luată de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara în penultima zi lucrătoare a anului trecut, 30 decembrie 2025. Avizul se referă la proiectul din comuna Certeju de Sus, inițiat de compania locală Deva Gold SA.
Acționarul majoritar al societății, compania canadiană Eldorado Gold, și-a vândut participația majoritară către fondul de investiții canadian Varvara Development Group (Vardev), cu denumirea anterioară O Rei Resources Corp.
Potrivit reprezentanților companiei canadiene, denumirea „Varvara” a fost preluată după numele Sfintei Varvara, considerată ocrotitoarea minerilor. Tranzacția în valoare de 30 de milioane de dolari a fost finalizată în noiembrie 2025.
Patru milioane de dolari au fost plătite în numerar, iar alte patru milioane în acțiuni Varvara Development. Restul banilor vor fi plătiți după ce autoritățile statului român vor acorda autorizațiile de exploatare a zăcământului. Eldorado Gold a rămas acționar minoritar la Deva Gold SA, alături de compania de stat Minvest Deva (19,25%) și firma clujeană de construcții Cartel BAU SA (0,25%). Vardev deține, în prezent, aproape 80% din pachetul de acțiuni al firmei cu sediul în comuna Certeju de Sus.
Proces pentru licența de concesiune
Impedimentul principal în realizarea proiectului este însă pierderea licenței de concesiune pentru perimetrul minier din zona comunei Certeju de Sus. Societatea a depus, la finalul anului 2024, toate documentele la ANRM (Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier), dar hotărârea de guvern nu a fost adoptată până la data expirării licenței anterioare (ianuarie 2025).
Ulterior, reprezentantul Ministerului Justiției ar fi refuzat să mai semneze hotărârea pe motiv că licența de concesiune pentru exploatare nu mai este în perioada de valabilitate.
Deva Gold a dat în judecată ANRM și Guvernul României pentru ca acele două instituții să fie obligate să adopte hotărârea privind prelungirea licenței. În proces a „intervenit” și ONG-ul Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, care se opune proiectului și, implicit, prelungirii licenței de exploatare. Curtea de Apel Alba Iulia va judeca dosarul pe data de 9 februarie 2026.
Tot un ONG cu activitate în domeniul protecției mediului, Mining Watch Romania, a obținut, în 2019, anularea unei hotărâri a Consiliului Local Certeju de Sus, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal aferent proiectului minier. Decizia justiției a blocat proiectul inițial al Deva Gold SA, care permitea folosirea cianurii în procesul de prelucrare a zăcământului de la Certej.
În noul raport de mediu, pe baza căruia a fost emis avizul de mediu de către APM Hunedoara, nu se face nicio referire la utilizarea cianurii în procesul de extracție a aurului și argintului, urmând a fi aplicată metoda clasică de „flotație”.
„Fluxul tehnologic proiectat presupune prelucrarea minereului prin flotare și obținerea unui concentrat auro-argentifer vandabil. În contextul unei dezvoltări durabile s-a avut în vedere soluția codepunerii sterilului de exploatare împreună cu sterilul de flotație filtrat, minimizarea depozitelor de deșeuri miniere, reducerea impactului asupra mediului a deșeurilor sterile (depozite mai stabile, cu posibilitate redusă de generare de ape acide)”, se susține în raport.
Condiții stricte pentru protecția mediului
Avizul emis de APM Hunedoara impune investitorului condiții stricte pentru a se evita poluarea mediului. Astfel, va fi realizată o stație de epurare ape acide, care va epura apele acide provenite din carieră şi cele potenţial acide de pe haldele de steril şi zonele adiacente.
Stația de epurare va funcționa în fazele de operare şi închidere, cât timp vor fi colectate ape acide şi calitatea acestora va necesita epurare. De asemenea, exploatarea în carieră se va realiza prin utilizarea unor tehnici adecvate de puşcare, folosirea forajului umed, pulverizare cu apă la încărcarea camioanelor, proceduri operaţionale speciale, care vor prevedea încetarea activităţilor generatoare de praf, în situaţii de vânt puternic.
Toate utilajele generatoare de pulberi din uzina de preparare vor fi amplasate în încăperi închise, iar sursele fixe de emisii în atmosferă vor fi dotate cu sisteme de reținere şi/sau dispersie a noxelor. Suprafeţele haldelor, carierei şi drumurilor miniere şi industriale vor fi păstrate umede permanent.
Vor fi folosite utilaje de transport moderne, nepoluante şi vor fi utilizate rutele de transport optime pentru reducerea distanţelor de transport şi a consumului de combustibil, se vor limita vitezele de transport.
A mai fost impusă utilizarea de benzi transportoare închise sau semiînchise pentru reducerea cantităților de praf ce vor fi generate și a emisiilor nocive în atmosferă şi prevenirea depăşirii limitelor reglementate pentru calitatea aerului ambiental.
A fost derulată și o procedură de consultare transfrontalieră, cu Ungaria și Serbia. Ungaria a transmis, inițial, că „nu participă la procedura de evaluare de mediu transfrontalieră, motivând această decizie prin neputinţa de a identifica un impact advers semnificativ din informațiile disponibile în stadiul de plan”.
Ulterior, partea ungară a transmis o scrisoare prin care a solicitat să se ia în considerare cererea sa de notificare la nivel de proiect în decizia finală de încheiere a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Serbia nu a răspuns deloc solicitărilor părții române.
„Având în vedere că până la data de 12.12.2025, partea sârbă nu a răspuns notificării, în ciuda solicitărilor repetate şi a perioadei ample de răspuns oferite, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor consideră că procedura de evaluare de mediu pentru PUZ - Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, judeţul Hunedoara, poate continua la nivel național”, se precizează în document.
Cantitate estimată de 80 de tone de aur
Perimetrul minier Certej este localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, făcând parte din aşa- numitul patrulater aurifer Săcărâmb - Brad - Roşia Montană - Baia de Arieş şi este situat în apropierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a bazinului neogen Brad - Săcărâmb, la circa 20 de kilometri de municipiul Deva.
Cantitățile estimate sunt de circa 83 de tone de aur (estimat la circa 2,4 - 2,5 milioane de uncii) și 450 - 500 de tone de argint (estimat la circa 16,3 milioane de uncii). Concentrația metalelor prețioase în zăcământ este de 1,8 grame de aur pe tonă și 10 grame de argint pe tonă.
„Zăcământul Certej poate asigura, prin exploatarea în carieră, realizarea unei capacităţi de producţie de până la 3.000.000 t/an extras industrial. Minereul auro-argentifer rezultat din carieră este transportat cu autobasculantele la staţia de concasare primară, aflată lângă uzina de preparare. Procesarea minereului în uzina de preparare/flotație presupune un flux tehnologic în mai multe etape.
Uzina de preparare cuprinde linii de măcinare în mai multe trepte (cu mori semiautogene, mori cu bile). Concentratul aurifer cu circa 8,5% umiditate este produsul finit al procesului, este ambalat și depozitat în vederea valorificării ca atare. Sterilul de flotație filtrat cu circa 14,5% umiditate, împreună cu materialul steril uscat rezultat din descopertă se depozitează în haldele de steril, în sistem de codepunere”, se susține în documentație.
Exploatare întinsă pe 245 de hectare
Uzina de procesare va fi amplasată în vecinătatea estică a carierei, va ocupa o suprafaţă de circa 21,7 hectare și cuprinde mai multe instalații industriale aferente proceselor tehnologice de prelucrare: flotație, laboratorul, atelierul auto, stațiile de epurare specifice fiecărui tip de apă uzată, depozit reactivi, atelier auto, instalație filtrare steril flotație, instalație filtrare concentrat aurifer, bazine apă industrială, de incendiu, bazin apă industrială etc.
Masa minieră propusă a se exploata într-o perioadă de 10 ani este de 109 milioane de tone, din care steril 81 de milioane de tone și masă utilă de 28 de milioane de tone. Întreaga suprafață destinată exploatării se ridică la 245 de hectare.
Spargerea zăcământului în carieră se va face prin explozii cu dinamită și alte tipuri de explozibil. Sterilul rezultat în urma procesului de producție va fi depozitat în trei halde ce vor ocupa o suprafață de 73 de hectare, cu o capacitate totală de 78 de milioane de tone.
Documentele indică un total de 240 de persoane care ar urma să lucreze în cadrul proiectului, dintre care 126 în carieră și 114 în uzină. În 10 martie 2025, la sediul Primăriei Certeju de Sus a fost organizată o dezbatere publică în cadrul procedurii privind eliberarea avizului de mediu și adoptarea PUZ-ului.
Deva Gold operează în zona de la Certej o carieră de andezit și una de calcar și are aproximativ 60 de angajați. Veniturile anuale ale societății au fost, în ultimii ani, în valoare de 3-4 milioane de euro, dar rezultatul economic a fost în pierdere.
IulianH6 02.02.2026, 17:16
Iarăși canadieni...iar românii vor rămâne cu zone imense decopertate, defrișări, poluare masivă a aerului, apelor, solului. Procesul de prelucrare este învechit, metoda clasică de Flotație este pe bază de cantităti uriașe de apă amestecată in bazine cu reactivi chimici-toxici. Halal