Psihiatrul Gabriel Diaconu, care a intuit corect sursa amenințărilor primite de școli și spitale: „Soluția nu este strict polițienească, ci terapeutică”

Ce spune psihiatrul Gabriel Diaconu: elemente-cheie din analiza de conţinut

Psihiatrul Gabriel Diaconu a postat pe pagina sa de Facebook, după amenințările primite luni de școli și spitale, că ar putea fi vorba de un adolescent cu vârsta de 14-16 ani, din București, victimă a bullying-ului, care probabil a mai făcut astfel de amenințări și pe „diverse canale/ servere/ discord”.

Iar surse din poliție spun că este audiat un adolescent de 17 ani, însă nu este dovedit că acesta ar avea legătură cu amenințările primite de școli sau spitale.

„Deocamdată este absolut prematur, apropo de cercul de suspecți, faptul că bunăoară se presupunem că se va dovedi că un adolescent sau un minor, a trimis aceste mesaje de amenințare, nu ar trebui să ducă la o sancțiune penală. Evident, legea trebuie respectată, dar ar trebui să ducă la o îndreptare din partea legiuitorului, procuror, judecător, către servicii de consiliere și pentru o formă de asistență profesională, psihiatrică și psihologică, posibil socială.”, a precizat Gabriel Diaconu pentru Libertatea.

Pshiatrul avertizează însă asupra limitărilor: analiza lingvistică şi de conţinut poate oferi indicii, dar nu înlocuieşte o anchetă poliţienească şi o evaluare clinică directă.

Asta pentru că în spatele unui astfel de gest se pot ascunde multe.

„De multe ori, în spate, găsești familii dezorganizate, violență domestică, probleme la intersecția inclusiv cu domeniul educațional, domeniul de sănătate. E un creuzet de presiune și de frustrare care, în anumite cazuri, duce la genul acesta de erupții de violență verbală, de violență în mediul online”, a explicat psihiatrul Gabriel Diaconu pentru Libertatea.

Gabriel Diaconu atrage atenția că răspunsul eficient nu trebuie să fie doar penal.

De ce se ajunge la amenințări – cauzele fenomenului

Psihiatrul Gabriel Diaconu identifică mai mulți factori care pot determina un adolescent să emită astfel de amenințări:

• Bullying și izolare socială: „De multe ori în spate găsești familii dezorganizate, violență domestică, probleme educaționale sau de sănătate.”
• Expunere online și surse „nefaste” de inspirație: „Pe servere Discord, pe rețele sociale, pe TikTok, astfel de povești devin virale.”
• Stres școlar și presiuni sociale: Momentul acțiunii coincide cu revenirea la școală, iar autorul se referă la victime ca la „copii”, dorind să sufere „cum suferă el”.

„Există din păcate surse de inspirație nefaste. Și un epifenomen, un fenomen periferic, prin care puștii se inspiră de la alții, cum a fost cazul trăgătorului de la Praga, de exemplu. Cum a fost mediatizat, inclusiv, homicidul, asasinatul lui Charlie Kirk foarte recent. Trăim, uneori, pe o planetă foarte mică, unde, pe servere Discord, pe rețele sociale, pe TikTok, de multe ori astfel de povești devin virale.”

Fenomene care nu sunt tratate corespunzător de autorități, mai ales în contextul crizei din sistemul de învățământ din România.

„Este o bulibășeală, pe românește. Și iată că s-ar putea ca una dintre consecințele indirecte, deși e o speculație din partea mea, ale acestei harababuri, cu schimbări de program, de clase, comasare, să prindă la mijloc, persoane vulnerabile. Care, uneori reacționează ca în speța de față”, susține psihiatrul.

Toate explicațiile psihiatrului se bazează pe analiza lingvistică, analiza de conținut, a mesajelor de amenințare.

Cum se manifestă amenințările digitale

Mesajele transmise pe e-mail conțin texte violente și fotografii cu atacuri armate, dar Gabriel Diaconu subliniază că, în majoritatea cazurilor, amenințările digitale nu se transformă automat în acte de violență fizică.

„Nu există o corespondenţă clară între persoanele care trimit mesaje de ameninţare şi persoanele care se angajează în acte de violenţă în masă. Majoritatea cazurilor rămân amenințări digitale, dar intervenția timpurie reduce riscul de escaladare ”, explică Gabriel Diaconu.

Statisticile arată că „populația de făptuitori este foarte heterogenă”. 

Mai mult, România nu are o „cultură” a atacurilor în masă, cum se întâmplă în alte țări.

„Nu cred că ne uităm la un caz de erostratism (dorința obsesivă de a deveni faimos cu orice preț). Cred că ne uităm, pur şi simplu, la un strigăt de ajutor, la un puști care suferă și care este victima unor fenomene care afectează profund starea de sănătate mentală și care a recurs la această soluție, pur și simplu pentru a-și face cunoscută situația în care se află de fapt”, adaugă psihiatrul.

Ce măsuri ar trebui luate

Diaconu recomandă o combinație între intervenții legale și suport psihologic:

• Detecție și intervenție rapidă: „Detecția precoce și intervenția precoce sunt esențiale și trebuie să aibă valență terapeutică mai degrabă decât punitivă.”
• Implicarea școlilor și a serviciilor de sănătate mintală: consiliere psihologică, programe anti-bullying, sprijin pentru familii vulnerabile.
• Măsuri legale corelate cu intervenția profesională: „Legea trebuie respectată, dar soluția trebuie să includă o formă de asistență profesională, psihiatrică și psihologică.”

„Să așteptăm un comunicat al Poliției întâi. Soluția nu este punitivă, nu este strict polițienească, este strict, dar strict, terapeutică.”

Noi amenințări primite de școli și spitale

Autoritățile au confirmat primirea a peste 500 de mesaje de amenințare către școli și unități medicale din București și mai multe județe. 

Mesajele sunt considerate „false”, dar măsurile de securitate au fost sporite, iar un minor a fost audiat în cadrul investigației.

„Amenințarea nu este una specifică, până în prezent nu sunt identificate elemente care să conducă la concluzia că amenințarea ar fi una reală, autoritățile cu competențe au preluat cazul și acționează pentru identificarea autorului.”, potrivit informațiilor SRI.

Poliţia Română a anunţat că au fost primite ameninţări în 24 de judeţe, printre care Arad, Bacău, Braşov, Iaşi, Timiş, Galaţi, Prahova şi Suceava.

Florian Lixandru, inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar București, a declarat pentru Libertatea că astfel de incidente trebuie tratate cu cea mai mare seriozitate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro