Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar București, despre cum a gestionat criza apărută în urma mesajului „De-abia aștept să vă omor!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mesajele de amenințare pe care le-au primit, duminică seara, mai multe școli din București și din țară, în care autorul anunța un masacru în rândul elevilor, au pus autoritățile pe jar. De la poliție și SRI până la minister și inspectorate școlare cu toții au intrat în alertă maximă. Florian Lixandru, inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar București, a declarat pentru Libertatea că astfel de incidente trebuie tratate cu cea mai mare seriozitate. Oficialul ne-a povestit cum a aflat vestea și cum a gestionat criza.
Cuprins:
- Florian Lixandru, inspector general ISMB: „M-au sunat mai mulți directori și mi-au anunțat situația”
- Instrucțiuni clare: alertarea poliției, limitarea accesului în școli
- În urma unui astfel de incident, cursurile pot fi chiar suspendate
- Florian Lixandru: „Părinții elevilor, informați fără a-i speria și fără a stârni panică”
- Paznicii din școli, și puțini, și pensionari. Lixandru: „Au doar rol de supraveghere și prevenție”
- Cine trebuie să intervină în cazul unui incident grav? Poliția!
- Instalarea unor sisteme de acces în școli și percheziționarea ghiozdanelor, măsuri interzise în școlile de stat
Florian Lixandru, inspector general ISMB: „M-au sunat mai mulți directori și mi-au anunțat situația”
Duminică seară, cu puțin timp înainte de ora 21.00, pe e-mailul oficial al mai multor școli din București și din țară a fost trimis un mesaj cu titlul „Mesaj important. Citiți!”. Era, de fapt, o amenințare cu moartea la adresa elevilor care urmau să înceapă, luni, cursurile.
„Luni dimineața, voi intra în școala voastră cu două pistoale Beretta Px4 Storm să fac cât mai mult rău. Nu mă voi opri, voi omorî cât mai mulți copii, voi provoca un adevărat masacru, iar când va ajunge poliția mă voi sinucide. Pregătiți-vă pentru masacrul de luni. toți meritați să suferiți, eu îndur durere în fiecare zi, îmi urăsc viața, așa că este timpul să vă simțiți și voi la fel. Abia aștept să vă omor”, a anunțat autorul, ascuns sub pseudonimul Angela.
Inspectorul școlar general al Capitalei, Florian Lixandru, ne-a declarat că, imediat după transmiterea mesajului, telefonul a început să-i sune încontinuu. Erau directorii școlilor vizate, îngrijorați de situație și care cereau lămuriri și instrucțiuni.
„În cursul serii de duminică, 21 septembrie, am fost sesizat de mai mulți directori ai unor unități de învățământ din București, care au primit pe adresele oficiale de e-mail mesaje cu caracter de amenințare. După primirea acestor sesizări, au fost informate de îndată instituțiile abilitate ale statului, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Instituția Prefectului Municipiului București și am transmis, prin canalele de comunicare instituționale, instrucțiuni clare către toate unitățile de învățământ”.
Instrucțiuni clare: alertarea poliției, limitarea accesului în școli
Instrucțiunile transmise se refereau la alertarea imediată a Poliției și la limitarea accesului în școli cu excepția personalului cunoscut și autorizat. „Am cerut ca orice ameninţare să fie sesizată la 112 şi să ia legătura cu agenţii de pază care să întărească securitatea. Am asigurat în permanență un flux de comunicare astfel încât fiecare școală să știe exact cum trebuie să procedeze și, în același timp, am rămas în legătură permanentă cu instituțiile statului”, ne-a mai declarat inspectorul.
Florian Lixandru s-a ferit să speculeze asupra identității sau asupra motivelor persoanei care a transmis mesajul de amenințare. „Aceste aspecte țin exclusiv de competența autorităților cu care colaborăm și în care ne exprimăm, încă o data, încrederea. Prevenirea violenței în școli rămâne însă o responsabilitate comună, care implică școala, cadrele didactice și, în mod fundamental, părinții, a căror atenție, înțelegere și sprijin constant sunt decisive pentru a crește copii echilibrați, responsabili și capabili să trăiască în respect reciproc și armonie în comunitatea școlară”.
În urma unui astfel de incident, cursurile pot fi chiar suspendate
L-am întrebat pe Florian Lixandru care sunt, concret, măsurile de siguranță pe care o școală trebuie să le ia în astfel de situații, căci este vorba despre un protocol de la care nimeni nu ar trebui să se abată. Răspunsul? Poliția este prima instituție pe care directorii unităților de învățământ trebuie s-o alerteze.
„În momentul în care o unitate de învățământ primește un mesaj cu caracter de amenințare, directorul școlii anunță imediat Poliția, prin numărul unic 112, și informează de îndată Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Conducerea școlii are obligația să ia măsuri de siguranță până la sosirea autorităților și anume: restricționarea accesului persoanelor străine în incintă, supravegherea atentă a elevilor și menținerea lor într-un spațiu sigur”.
Dacă situația o cere, ne-a mai explicat inspectorul general, cursurile pot fi chiar suspendate. „În ceea ce privește suspendarea cursurilor sau închiderea școlii, acest lucru se poate decide doar în urma evaluării realizate de Poliție și de celelalte instituții abilitate”.
Prin urmare, dacă autoritățile constată că există un risc real, acestea pot dispune evacuarea sau suspendarea temporară a activității în școlile vizate. „Într-un asemenea caz, Inspectoratul Școlar al Municipiului București are obligația de a informa de îndată Ministerul Educației și de a menține permanent legătura cu instituțiile responsabile, pentru a asigura aplicarea unitară a tuturor măsurilor necesare”.
Prioritatea, continuă oficialul, rămâne protejarea elevilor și a cadrelor didactice, motiv pentru care fiecare sesizare de acest tip este tratată cu maximă seriozitate.
Florian Lixandru: „Părinții elevilor, informați fără a-i speria și fără a stârni panică”
Cât despre părinții elevilor și angajații școlii, aceștia sunt informați despre incident în funcție de deciziile luate de autoritățile abilitate și de evoluția situației. „Comunicarea către părinți se face într-o manieră responsabilă, pentru a evita panica, dar și pentru a le transmite instrucțiunile necesare”. Această responsabilitate cade în sarcina directorilor.
„Conducerea unității de învățământ aplică procedurile proprii și instrucțiunile transmise de Inspectoratul Școlar și respectă dispozițiile autorităților abilitate. Colaborează strâns cu Poliția și autoritățile locale pentru securizarea perimetrului școlar. La nivelul unității, personalul este instruit conform procedurilor, adaptate fiecărei situații, și primește sprijin direct din partea forțelor de ordine și a echipelor de intervenție”.
În urma unui astfel de incident, când viața copiilor ar putea fi pusă în pericol, mulți părinți ar putea refuza să-și trimită, în acea zi, copiii la școală. Însă, chiar într-o astfel de situație limită, de criză, dacă autoritățile decid că nu se impune suspendarea cursurilor, profesorii vor fi obligați să pună absențe.
„Învățământul este obligatoriu, iar părintele are responsabilitatea să asigure prezența copilului la școală. În situații excepționale, cum ar fi amenințările care pun în pericol siguranța elevilor, măsurile privind suspendarea cursurilor sau protecția elevilor se iau doar de autoritățile competente. Decizia individuală a unui părinte de a nu trimite copilul la școală, fără ca autoritățile să fi dispus măsuri de protecție, nu poate înlocui aceste proceduri”, a mai explicat inspectorul școlar general Florian Lixandru.
Acesta a precizat că, dacă nu sunt dispuse măsuri oficiale de suspendare a cursurilor, părinții elevilor au responsabilitatea de a motiva eventualele absențe ale copiilor. „Școala înregistrează absența în catalog, iar motivarea părinților este necesară pentru ca aceasta să fie considerată justificată. Prioritatea rămâne protecția elevilor, însă respectarea regulamentului școlar și a obligației legale a părinților rămâne în vigoare. Personalul din școli – directori, profesori – trebuie să comunice cu elevii și părinții pentru a menține un climat de calm și echilibru, astfel încât să nu îngrădim dreptul copiilor la educație”, a mai spus Florian Lixandru.
Paznicii din școli, și puțini, și pensionari. Lixandru: „Au doar rol de supraveghere și prevenție”
Siguranța elevilor la școală este un subiect dezbătut de-a lungul timpului, întors pe toate fețele, însă mai ales atunci când apar situații de bullying, agresiune sau atac. Au existat cazuri când copiii au pulverizat spray lacrimogen, când s-au bătut în văzul și sub încurajările colegilor, au existat situații când persoane străine au pătruns în incinta școlii sărind gardul, iar apoi au atacat elevii cu arme albe. Toate aceste incidente au avut loc în contextul în care școlile au încheiate contracte cu diverse firme de pază și securitate. Este firesc, așadar, să te întrebi: dacă școala este păzită și supravegheată de ce se întâmplă, totuși, astfel de incidente? Răspunsul? Paznicii sunt, cei mai mulți dintre ei, puțini la număr și pensionari - oameni în vârstă - fără nici o pregătire în domeniu.
L-am întrebat pe Florian Lixandru ce ar trebui făcut pentru ca elevii chiar să fie în siguranță la școală. Răspunsul? Oficialul cunoaște situația, însă ne-a spus că nu inspectoratul se ocupă de acest aspect, ci autoritățile locale, mai exact primăriile care administrează școlile. „Unitățile de învățământ sunt administrate de primării, inclusiv în ceea ce privește contractarea firmelor de pază. Inspectoratul școlar nu angajează personal de pază și nu gestionează aceste contracte, ci urmărește aplicarea procedurilor de siguranță și coordonarea cu autoritățile competente”.
Mai mult, paznicii ar avea doar rol de supraveghere și prevenție, a mai completat Lixandru. „Însă, în situații cu risc major – conflicte grave între elevi, atacuri cu arme albe sau alte incidente periculoase – intervenția efectivă este responsabilitatea autorităților competente: Poliție, Jandarmerie, ISU. Agenții de pază și personalul școlii trebuie să mențină securitatea și să aplice procedurile stabilite până la sosirea acestora”.
Inspectoratul școlar, continuă Florian Lixandru, colaborează cu autoritățile pentru a evalua riscurile, pentru a actualiza procedurile de securitate și pentru a instrui personalul școlii, astfel încât orice incident să fie gestionat corespunzător, fără a expune elevii sau personalul la pericol. „Siguranța nu depinde de capacitatea individuală a agenților de pază, ci de respectarea strictă a procedurilor și de intervenția rapidă a autorităților abilitate”.
Cine trebuie să intervină în cazul unui incident grav? Poliția!
Toate unitățile de învățământ de stat dispun de servicii de pază, însă eficiența acestora depinde de resursele disponibile și de aplicarea procedurilor de securitate, mai explică oficialul. „Inspectoratul școlar monitorizează respectarea acestor proceduri și coordonează acțiunile cu autoritățile competente. În caz de incidente grave, intervenția este realizată exclusiv de autorităle abilitate, iar rolul agenților de pază este de supraveghere și prevenție, până la sosirea forțelor de ordine. Problemele legate de numărul insuficient de agenți de pază trebuie abordate la nivelul autorităților locale”.
În ceea ce privește prevenția, mai exact eliminarea oricărei posibilități ca cineva să introducă în școală arme albe, băutură sau droguri, Florian Lixandru amintește despre respectarea regulamentului școlar și a procedurilor de securitate. Acesta a precizat că instruirea personalului școlii, activitățile de educație și conștientizare pentru elevi, colaborarea permanentă cu autoritățile competente și implicarea părinților sunt măsuri care fac parte din strategiile oficiale de prevenție și siguranță școlară.
„Inspectoratul Școlar al Municipiului București derulează constant campanii educative și preventive, în colaborare cu partenerii instituționali, pentru conștientizarea și prevenirea comportamentelor distructive în rândul elevilor”. Chiar la începutul acestui an școlar, a fost demarată campania „Stop violenței în mediul școlar prin artă și mișcare!”, un program care se va desfășura în perioada octombrie 2025 – iunie 2026, în parteneriat cu PROEDUS.
„Campania urmărește prevenirea agresiunilor în școli prin activități educative și recreative, implicând elevii, cadrele didactice și părinții, promovând empatia, respectul și dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Credem că este încă o cale, una care să ajungă mai ușor la sufletul copiilor, cu un impact mai mare și cu rezultate mai bune, căci un exemplu pozitiv are un impact mai mare decât orice sancțiune și poate influența comportamentul elevilor în mod durabil”.
Instalarea unor sisteme de acces în școli și percheziționarea ghiozdanelor, măsuri interzise în școlile de stat
Însă prevenție înseamnă mult mai mult decât a le spune elevilor ce nu au voie să facă. Prevenție ar putea însemna percheziționarea ghiozdanelor la intrarea în școală, accesul în unitatea respectivă pe baza unei cartele sau legitimații de elev, instalarea unor turnicheți sau char a unui sistem de detectare de metale. Însă toate aceste măsuri nu sunt implementate în școlile de stat românești. De ce? Pentru că nu avem o legislație în acest sens. Și atunci ce ne rămâne de făcut?
„Perchezițiile elevilor sau ale ghiozdanelor nu se pot face arbitrar și nu fac parte din atribuțiile școlii. Doar autoritățile competente pot efectua astfel de verificări, conform legislației penale și a drepturilor copilului. Inspectoratul Școlar supraveghează aplicarea regulamentului intern și a procedurilor de siguranță, în colaborare cu autoritățile, pentru a asigura protecția elevilor și respectarea legii”, explică Lixandru.
În ceea ce privește infrastructura și echipamentele de securitate, Inspectoratul Școlar al Municipiului București urmărește doar aplicarea procedurilor de siguranță, coordonează prevenția și instruirea personalului și colaborează cu autoritățile competente pentru protecția elevilor. „Deciziile privind instalarea unor turnicheți sau sisteme de acces se iau de către autoritățile locale abilitate, iar ISMB se asigură că aceste măsuri respectă regulile de securitate și drepturile elevilor”, a mai declarat inspectorul general Florian Lixandru.
danciuche 24.09.2025, 11:53
originea unui email poate fi usor descoperita, doar avem specialisti de prima clasa nu-i asa? ca sa nu mai vorbim de cei care se ocupa de siguranta nationala; dar, in articol, nicun cuvant despre asta...