În România, doar 3,2% dintre persoane se implică în acţiuni de voluntariat în cadru formal, organizat în mod oficial de o instituţie, şi tot 3,2%, în cadrul voluntariat informal, adică fără să aparţină unei instituţii.

Pe treptele codaşe, alături de România, se mai află şi Cipru, unde 2,6% dintre persoane se implică în acţiuni de voluntariat informal şi 7,2% în acţiuni de voluntariat formal, dar şi Malta, cu 0,9% persoane care se implică în voluntariat informal şi 8,8% în voluntariat formal.

La polul opus, fruntaşii Europei la voluntariat, sunt cei din Olanda, cu 82,5% persoane care se implică în voluntariat informal şi 40,3% în acţiuni de voluntariat formal. În Finlanda, 74,2% dintre persoane se implică în voluntariat informal şi 34,1% în voluntariat formal, în timp ce, în Suedia, cercetarea arată că 70,4% dintre persoane se implică în voluntariat informal şi 35,5% în voluntariat formal.

Cercetătorii care au analizat datele la nivel european menţionează că diferenţele foarte mari între atitudinile ţărilor membre faţă de voluntariat şi implicarea în astfel de activităţi pot fi explicate şi prin diferenţele culturale şi de structurile sociale, de la ţară la ţară.

Dincolo de diferenţe, cercetătorii au descoperit că motivaţia care uneşte locuitorii tuturor ţărilor europene este educaţia. Cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut, cu atât scade şi gradul de implicare în activităţi de voluntariat.

De exemplu, la nivel european, ca medie, dintre persoanele care se implică în activităţi de voluntariat, 28,4% au studii universitare, 11,5%, studii primare (sau mai puţin) şi liceale.

Tot ca medie europeană dintre răspunsurile celor incluşi în cercetare, se arată că personele cu un nivel mai scăzut de educaţie au răspuns mai frecvent că nu sunt interesate de activităţi de voluntariat, în timp ce persoanele cu educaţie universitară au declarat că nu pot participa în activităţi de voluntariat din cauza lipsei timpului sau alte motive.

Între femei şi bărbaţi nu s-au descoperit diferenţe semnificative, iar în ceea ce priveşte vârstele, cele mai active grupe la nivel european s-au dovedit a fi cei cu vârste între 65 şi 74 de ani şi cei cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani.

Datele fac parte dintr-o cercetare realizată de Eurostat în 2015 şi publicată în 2017.

1 (1)Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.