„Incapabil de greșeli”. Cum s-a distanțat Putin de înfrângerea din Herson și i-a lăsat pe alții să dea Rusiei veștile proaste

În momentul în care conducerea militară rusă a anunțat, într-o apariție televizată, că își retrage trupele din orașul-cheie Herson, cel mai înalt responsabil era în mod evident absent din încăpere: președintele Vladimir Putin.

De fapt, în timp ce ministrul apărării Serghei Șoigu și generalul Serghei Surovikin, comandantul trupelor ruse din Ucraina, explicau motivele retragerii în fața camerelor de luat vederi, pe 9 noiembrie, Putin vizita un spital neurologic din Moscova, urmărind cum un medic efectuează o operație pe creier, scrie Associated Press.

Mai târziu, în aceeași zi, Putin a vorbit public la un alt eveniment, dar nu a făcut nicio mențiune despre retragerea din Herson – probabil cea mai umilitoare înfrângere a Rusiei în Ucraina. Nici în zilele care au urmat el nu a făcut vreun comentariu public pe această temă.

Tăcerea lui Putin vine într-un moment în care Rusia se confruntă cu eșecuri tot mai mari, după aproape nouă luni de lupte. Însă liderul rus pare să fi delegat altor oameni transmiterea veștilor proaste – o tactică pe care a folosit-o și în timpul pandemiei COVID.

Herson a fost singura capitală regională cucerită de forțele Moscovei în Ucraina, căzând în mâinile Rusiei în primele zile ale invaziei. Rusia a ocupat orașul și cea mai mare parte a regiunii, care reprezintă o poartă de acces către peninsula ocupată Crimeea.

Moscova a anexat regiunea Herson, alături de alte trei provincii ucrainene, în luna septembrie. Putin a găzduit personal o ceremonie la Kremlin care a oficializat aceste mutări, anunțând că „oamenii care trăiesc în Luhansk și Donețk, Herson și Zaporojie devin cetățenii noștri pentru totdeauna”.

Cu toate acestea, după doar o lună, steagurile tricolore ale Rusiei au fost coborâte de pe clădirile guvernamentale din Herson, fiind înlocuite cu steagurile galbene și albastre ale Ucrainei.

Armata rusă a anunțat finalizarea retragerii din Herson și din zonele învecinate până pe malul estic al râului Nipru pe 11 noiembrie. De atunci, Putin nu a menționat retragerea în niciuna dintre aparițiile sale publice, scrie Associated Press.

Celelalte preocupări ale lui Putin

Putin continuă să trăiască în logica veche, care spune că „acesta nu este un război, este o operațiune specială, iar deciziile majore sunt luate de un cerc restrâns de profesioniști, în timp ce președintele se ține la distanță”, a explicat analista Tatiana Stanovaia într-un comentariu recent.

Într-adevăr, liderul de la Kremlin, despre care se spunea cândva că ar fi supravegheat personal campania militară din Ucraina și că ar fi dat ordine generalilor, a părut în această săptămână să fie concentrat pe orice altceva, scrie Associated Press.

El a discutat cu oficiali guvernamentali despre procedurile de faliment și problemele industriei auto, a vorbit cu un guvernator siberian despre stimularea investițiilor în regiunea sa, a avut convorbiri telefonice cu diverși lideri mondiali și s-a întâlnit cu noul președinte al Academiei de Științe a Rusiei.

Marți, Putin a prezidat o reuniune video pe tema monumentelor comemorative ale celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta a fost ziua în care liderul de la Kremlin ar fi trebuit să vorbească la summitul G20 din Indonezia – dar nu numai că a decis să nu participe, dar nici măcar nu s-a alăturat prin videoconferință sau nu a trimis un discurs preînregistrat.

Reuniunea pe tema monumentelor a fost singura din ultimele zile în care au fost menționate unele orașe ucrainene – dar nu și Herson. După reuniune, Putin a semnat decretele prin care a acordat orașelor ocupate Melitopol și Mariupol titlul de Oraș al Gloriei Militare, în timp ce Luhansk a fost onorat cu titlul de Oraș al Meritului Muncii.

Incapabil de greșeli

Analistul politic independent Dmitri Oreșkin a speculat că tăcerea lui Putin poate fi explicată prin faptul că acesta a construit un sistem politic asemănător cu cel al Uniunii Sovietice, în care un lider este prin definiție incapabil să facă greșeli.

„Sistemul lui Putin este construit în așa fel încât toate înfrângerile sunt puse pe seama altcuiva: dușmani, trădători, un cuțit în spate, rusofobie globală – orice”, a spus Oreșkin. „Deci, dacă a pierdut undeva, în primul rând informația este falsă, și în al doilea rând nu a fost el de vină”, a adăugat expertul, citat de Associated Press.

Chiar și unii dintre susținătorii lui Putin au fost mirați de o astfel de distanțare evidentă într-un moment critic al războiului.

Faptul că Putin a avut convorbiri telefonice cu liderii Armeniei și Republicii Centrafricane în momentul retragerii din Herson a fost mai îngrijorător decât „însăși tragedia din Herson”, a declarat analistul politic pro-Kremlin Serghei Markov într-o postare pe Facebook.

„La început, nici măcar nu am crezut știrile, atât de incredibile au fost”, a spus Markov, descriind comportamentul lui Putin drept o „demonstrație a unei retrageri totale”.

Alții au căutat să dea o turnură pozitivă pasului înapoi făcut de forțele ruse. Prezentatorul TV Dmitri Kiselev a declarat duminică seară că retragerea din Herson a avut rolul „de a salva oamenii”.

Este o logică pe care o folosește și președintele, a spus Kiselev, care vorbea în fața unei fotografii mari cu un Putin preocupat, însoțită de mesajul: „Pentru a salva oamenii”.

Acesta este și modul în care unii ruși obișnuiți pot vedea retragerea, spun analiștii.

„Având în vedere numărul tot mai mare de persoane care doresc negocieri de pace, chiar și în rândul susținătorilor lui Putin, orice astfel de manevră este privită cu calm sau chiar ca un semn al unei posibile realizări ce vizează economisirea forței de luptă sau posibilitatea păcii”, a declarat Andrei Kolesnikov, expert la Carnegie Endowment, un influent think-tank american.

Pentru radicalii din Rusia – susținătorii vocali ai Kremlinului care au cerut măsuri drastice pe câmpul de luptă și care nu au fost încântați de retragerea de la Herson – există atacurile regulate cu rachete care vizează civilii și infrastructura electrică din Ucraina, a declarat analistul Oreșkin.

Moscova a lansat unul chiar marți. Cu aproximativ 100 de rachete și drone lansate asupra unor ținte din Ucraina, acesta a fost cel mai mare atac de până acum asupra rețelei electrice a țării și a lăsat milioane de oameni în întuneric.

Oreșkin consideră că astfel de atacuri nu provoacă multe pagube armatei ucrainene și nu schimbă prea multe pe câmpul de luptă.

„Dar este necesar să se creeze o imagine de lider victorios. Așa că trebuie să lanseze aceste atacuri și să strige tare despre ele. Asta este ceea ce fac acum, după părerea mea”, a spus el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE