Raport al Avocatului Poporului despre Spitalul de Psihiatrie Voila: Pacienți legați cu orele, saloane folosite ca și celule de detenție, tragedia de la „Supraveghere”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Scandalul provocat de încătușarea în stradă a artistului Cătălin Ștefan Ion - Cheloo, pacient al Spitalului de Psihiatrie Voila din Câmpina, a adus în atenția publică activitatea unității medicale și modul abuziv în care sunt tratați unii dintre pacienții internați în această clinică.
Cuprins:
- Tragedia de la „Supraveghere”: 8 ore în cătușe textile și un deces
- Bătrâni legați „pentru siguranță” și minori închiși la un loc cu adulți violenți
- Saloane de siguranță, transformate în celule de izolare
- Șantaj medical: „Dacă nu iei tratamentul, te legăm!”
- Suicid, incendii și evadări
- Deficit masiv de personal și saloane supraaglomerate
- Angajații de la Voila, cursuri online pentru interacțiunea cu pacienții violenți
- Ce spune conducerea spitalului despre legarea pacienților
- Peste 4.000 de pacienți internați anual la Voila
Libertatea a analizat concluziile unei investigații desfășurate la Voila de Mecanismul Național de Prevenire a Torturii (MNP), din cadrul instituției Avocatul Poporului, care a scos la iveală detalii șocante. Raportul indică faptul că, în spatele porților Spitalului de Psihiatrie Voila din Câmpina, sub paravanul unei curățenii impecabile, se ascund practici profund tulburătoare care încalcă grav drepturile fundamentale ale omului.
Pacienți vulnerabili sau minori tratați în mod abuziv, imobilizări mecanice excesive și chiar un deces survenit în condiții suspecte, după ore în șir de contenționare, sinucideri și tentative de suicid care puteau fi prevenite, dacă pacienții ar fi primit consiliere psihologică.
În plus, MNP a descoperit că personalul medical nu era instruit cu privire la respectarea drepturilor pacienților, abordarea pacientului agresiv, nu cunoștea tehnici de dezescaladare sau aplicarea măsurilor de contenționare - esențiale într-un spital de psihiatrie.
Deși managementul spitalului mizează pe o atmosferă relaxată în curțile interioare, realitatea din „saloanele de siguranță” amintește de cele mai negre perioade ale psihiatriei punitive.
Tragedia de la „Supraveghere”: 8 ore în cătușe textile și un deces
Cel mai grav caz semnalat în raportul oficial vizează decesul unui pacient fără antecedente psihiatrice, internat de urgență pentru manifestări specifice sevrajului de alcool. În loc să beneficieze de intervenția unei echipe medicale multidisciplinare complexe, bărbatul - care suferea de afecțiuni cardiace cronice multiple - a fost închis într-un salon de siguranță și supus unei măsuri extreme.
Acesta a fost contenționat mecanic timp de 8 ore (două reprize de câte 4 ore, cu o pauză de doar 30 de minute). Inima pacientului a cedat sub stresul fizic și psihic masiv. Autopsia medico-legală a confirmat ulterior cauza decesului: ischemie miocardică acută. Inspectorii MNP au atras atenția că imobilizarea prelungită poate provoca multe complicații fatale și au criticat lipsa de analiză a istoricului medical al pacienților înainte de a fi legați.
Bătrâni legați „pentru siguranță” și minori închiși la un loc cu adulți violenți
Raportul descrie o practică revoltătoare și sistemică de utilizare a contenției mecanice (legarea cu centuri) pentru a suplini lipsa cronică de personal. Inspectorii au descoperit cazuri în care pacienți au fost imobilizați repetat, zi de zi, timp de 2-4 ore, pentru simple stări de confuzie sau probleme severe de echilibru. Mai grav este că echipa care a făcut verificările la Voila a plecat cu „impresia” că unii pacienți erau atât sedați, cât și legați în mod frecvent, ore la rând.
„Pacienții erau contenționați mecanic alături de alți pacienți, ceea ce contravine prevederilor legale, chiar dacă este utilizat paravan (era utilizat în una dintre secții). De asemenea, impresia echipei MNP este că pacienții din saloanele de supraveghere erau contenţionaţi atât chimic, cât și mecanic, în mod frecvent.
De exemplu, un pacient a fost contenţionat în mod repetat timp de câteva zile, fiecare contenție durând câte 4 ore, pauzele dintre contenționări fiind de 1,5-3 ore; în astfel de situații, pentru a evita contenționarea repetată și având în vedere motivele contenționării (risc de vătămare corporală a pacientului și a celorlalți pacienți), ar fi fost utilă cazarea pacientului singur, într-o cameră de izolare, conform prevederilor legale, care nu exista însă în spital”, potrivit raportului Avocatului Poporului.
Mai mult, în loc să primească asistență din partea personalului, bătrânii dezorientați sau persoanele cu debilitate fizică erau legate la pat „pentru siguranță”. Acești pacienți neajutorați erau închiși în aceleași saloane cu bolnavi aflați în crize violente de agitație psihomotoare, față de care nu aveau nicio posibilitate de a se apăra.
Inspectorii au reținut și cazuri de minori (cu vârste între 13 și 16 ani) mutați și legați în saloanele de adulți, deși legislația românească interzice explicit aplicarea măsurii izolării în cazul copiilor.
Saloane de siguranță, transformate în celule de izolare
Deși oficial pacienții erau internați voluntar, condițiile din saloanele de siguranță echivalau cu o privare ilegală de libertate, lipsită de orice garanție juridică. A fost remarcată mai degrabă o atmosferă de detenție, nu de clinică unde pacientul caută alinare, saloanele erau complet austere, fiind mobilate doar cu paturi.
Pacienții erau ținuți sub cheie, fără acces la lucrurile personale și fără nicio formă de intimitate. În unele camere, ferestrele erau minuscule și amplasate direct sub tavan, făcând imposibilă privirea spre exterior. Lumina artificială rămânea aprinsă nonstop, zi și noapte, afectând suplimentar starea psihică a celor internați. Legarea pacienților agitați se făcea adesea de față cu ceilalți pacienți din salon, fapt considerat profund degradant și ilegal.
Șantaj medical: „Dacă nu iei tratamentul, te legăm!”
O altă constatare a inspectorilor vizează abuzurile psihologice exercitate de personalul spitalului. O pacientă a depus o plângere oficială, reclamând amenințări directe: „Dacă nu iei tratamentul, te închidem la siguranță și te legăm!”. Raportul condamnă ferm utilizarea contenției ca metodă de pedeapsă sau control. Mai mult, inspectorii au descoperit că spitalul folosea în mod abuziv sintagma de „externare disciplinară” pe biletele de ieșire ale pacienților care își exercitau dreptul legal de a refuza medicația. Această practică desființează complet noțiunea de consimțământ liber și informat.
„Refuzul pacientului de a accepta tratamentul medicamentos este un drept al acestuia care trebuie respectat. În consecință, nu poate fi privit ca o indisciplină, care trebuie sancţionată. Utilizarea sintagmei «externare disciplinară» în cazul pacientului care refuză administrarea tratamentului duce în derizoriu dreptul pacientului de a-şi da consimțământul liber la tratament”, se arată în raportul Avocatului Poporului, studiat de Libertatea.
Suicid, incendii și evadări
Vulnerabilitățile legate de siguranța incintei și a pacienților sunt majore, arată raportul. În perioada monitorizată (2023-2024) spitalul a înregistrat 16 evenimente extrem de grave.
Suicid prin spânzurare: Un pacient s-a sinucis în incinta spitalului, chiar în momentul în care starea sa părea clinic îmbunătățită, investigația arătând că din schema sa terapeutică lipsise complet consilierea psihologică.
„În cursul anului 2024, în cadrul Spitalului Voila, un pacient s-a sinucis prin spânzurare. Evenimentul a fost neașteptat pentru personalul de asistență și îngrijire, având în vedere că, pe parcursul internării, starea sa de sănătate se ameliorase, acesta beneficiind atât de tratament farmacologic, dar şi de activități ocupaţionale (în special meloterapie). În raportul de analiză a cauzelor care au condus la apariția evenimentului-santinelă și a măsurilor identificate pentru prevenirea repetării unui astfel de eveniment se reține și că ar fi fost oportună din partea medicului curant recomandarea de consiliere psihologică, planul terapeutic să includă, ca măsuri terapeutice complementare tratamentului medicamentos, participarea pacientului la ședințe de consiliere psihologică”, potrivit raportului citat.
Incendiere în salonul de siguranță: Un pacient a reușit să introducă materiale inflamabile în zona de izolare și a dat foc patului în care se afla, punând în pericol întreaga secție.
„În Registrul de evidență a evenimentelor indezirabile/incidente de tip EAAAM, întocmit în spital, erau consemnate, pentru perioada 1 ianuarie 2023 - 1 octombrie 2024, 16 evenimente, printre care părăsiri ale spitalului fără acordul personalului medical, tentativă de suicid, incendiere pat pacient, suicid. În fiecare caz au fost întreprinse măsuri, fiind adoptate și măsuri de prevenire”, potrivit sursei citate.
Fuga minorilor dependenți de droguri: Mai multe adolescente incluse într-un program de reabilitare pentru dependențe de substanțe au evadat în mod repetat din spital, escaladând gardul de protecție.
„În cursul anului 2024, au existat situații de părăsire a spitalului fără acordul personalului medical, de către paciente minore implicate în programul CREEATIV (n.r. - destinat tratării și reabilitării minorilor dependenți de substanțe), fiind identificate astfel vulnerabilități în sistemul de asigurare a protecției și securității incintei spitalului (gardul de protecție al spitalului etc.) și stabilite măsuri de prevenire (reevaluarea deciziilor interne referitoare la securitatea şi siguranța incintei spitalului, planul de pază etc.)”, potrivit raportului. În același raport se face referire la o tentativă de suicid a unei minore care s-a urcat pe acoperișul școlii sanatoriale, dacă nu i se permitea să plece acasă.
Deficit masiv de personal și saloane supraaglomerate
Conducerea spitalului a justificat o parte din deficiențe prin constrângerile financiare și bugetare severe. La nivelul secțiilor monitorizate, 46% din posturile vitale erau vacante (în special medici, infirmieri și îngrijitori). Această lipsă acută de personal medical lasă pacienții nesupravegheați și creează un risc uriaș de burnout în rândul angajaților rămași, favorizând apariția abuzurilor. În plus, spitalul încalcă normele sanitare de spațiu, înghesuind până la 9 paturi în saloane destinate legal unui număr de maximum 6 persoane.
Avocatul Poporului a emis o listă urgentă cu 26 de recomandări imperative transmise conducerii unității medicale. Printre acestea se numără interzicerea completă a imobilizării mecanice de către brancardieri, eliminarea practicii de legare a bătrânilor cu risc de cădere, asigurarea luminii naturale și interzicerea utilizării contenției ca măsură de sancțiune.
În încercarea de a obține o poziție oficială din partea conducerii unității medicale cu privire la aceste constatări extrem de grave, redacția Libertatea a transmis o solicitare oficială în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Până la data redactării și publicării acestui articol, conducerea Spitalului de Psihiatrie Voila din Câmpina nu a transmis niciun răspuns. În măsura în care acesta va parveni redacției, va fi publicat integral.
UPDATE 30 iunie 2026, ora 11.25: Conducerea Spitalului de Psihiatrie Voila a transmis un punct de vedere oficial, ulterior solicitării reporterului Libertatea:
Angajații de la Voila, cursuri online pentru interacțiunea cu pacienții violenți
La solicitarea Libertatea, Spitalul de Psihiatrie Voila a precizat că, în perioada ianuarie 2025 – mai 2026, asistenții medicali au participat la cursuri de formare online organizate de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR) privind managementul pacientului violent, comunicarea cu pacientul și drepturile și obligațiile pacienților.
Reprezentanții spitalului au arătat că, în secțiile de psihiatrie adulți III, IV și VII, personalul medical și auxiliar – medici, asistenți, infirmiere, îngrijitoare și brancardieri – a fost instruit și evaluat cu privire la procedura de management al pacientului cu comportament agresiv.
Referitor la incidentul din 2023, când o pacientă minoră a urcat pe acoperișul unei clădiri, spitalul susține că a implementat măsuri tehnice pentru a împiedica repetarea unei astfel de situații și că personalul a fost instruit privind procedura aplicabilă în cazul părăsirii spitalului fără acordul personalului medical.
Ce spune conducerea spitalului despre legarea pacienților
În ceea ce privește contenția mecanică, conducerea unității afirmă că aceasta este aplicată exclusiv în condițiile prevăzute de lege, la indicația medicului psihiatru sau, în situații de urgență, a asistentului medical, cu informarea medicului în cel mult 30 de minute. Potrivit spitalului, asistenții medicali aplică măsura, iar brancardierii pot interveni doar ca personal de sprijin, la solicitarea și sub supravegherea medicului sau a asistentului medical. Totodată, personalul este instruit anual cu privire la procedura de contenționare.
Spitalul mai precizează că, în cazul pacienților cu comorbidități, decizia de contenție ține cont și de afecțiunile somatice, iar pacienții sunt monitorizați permanent și beneficiază, atunci când este necesar, de consulturi interdisciplinare, inclusiv în colaborare cu Spitalul Municipal Câmpina.
În privința transferurilor către alte unități medicale, reprezentanții spitalului afirmă că acestea se realizează potrivit protocoalelor și legislației în vigoare, prin solicitarea unei ambulanțe la 112, iar în cazul pacienților extrem de agitați echipajul de ambulanță sau medicul psihiatru poate solicita sprijinul Poliției pentru siguranța pacientului, cu respectarea integrității fizice și a demnității acestuia.
Peste 4.000 de pacienți internați anual la Voila
Spitalul de Psihiatrie Voila este unul dintre cele mai mari spitale de psihiatrie din România și funcționează oficial din 1 martie 1971. Spitalul funcționează într-un sistem pavilionar, pe un domeniu de aproximativ 25 de hectare, cu 23 de clădiri, și are secții pentru adulți și copii. Este un spital de monospecialitate pentru afecțiuni psihice acute și cronice și se află în subordinea autorităților locale din Câmpina.
Clădirile au o valoare istorică și arhitecturală deosebită, spațiul fiind fostul domeniu al prințului Dimitrie Barbu Știrbei, care a construit castelul în anul 1868 (clădire în care funcționează actuala Secție IV). De asemenea, în incintă există clădiri de tip cabană din lemn construite în perioada 1940-1944 de o unitate militară germană.
Din anul 2014, Spitalul Voila are o capacitate stabilă de 510 paturi. Raportul studiat de Libertatea oferă o radiografie clară a volumului de pacienți gestionat de spital în perioada analizată, cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 24 octombrie 2024, adică o perioadă de aproape 22 de luni. În această perioadă, unitatea medicală a înregistrat un număr total de 7.623 de internări, ceea ce se traduce printr-o medie de aproximativ 4.100 - 4.200 de internări pe an. De asemenea, statistica oficială arată că au avut loc 7.414 externări și au fost raportate 10 decese.
De asemenea, spitalul găzduiește programul special CREAATIV, destinat tratării și reabilitării minorilor dependenți de substanțe (cu o medie de circa 24 de copii incluși în program la momentul vizitei).
