Raportul CIA despre România în anul 1994: „Țară aflată la mila unor state europene puternice, precum Rusia și Germania” 

Ion Iliescu și PDSR, la conducerea statului 

Documentul a fost desecretizat de Agenția Centrală de Informații a SUA, care considera că țara noastră se afla „la mila unor state europene puternice precum Rusia și Germania”. 

România era în plină guvernare a PDSR și a lui Ion Iliescu, care au deținut puterea absolută în țară până în 1996. Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu a rezistat patru ani, până la alegerile din toamna anului 1996, mandatul acestuia fiind marcat de eșecul marii privatizări „în masă” a întreprinderilor de stat prin metoda cupoanelor. 

Prin urmare, după doi ani de creștere economică, România avea să intre în recesiune, iar în 1996, a fost foarte aproape de incapacitate de plată. 

Stabilitatea transmisă de autoritățile române avea legătură cu conflictul regional din fosta Iugoslavie. De altfel, în 5 aprilie 1994, Ion Iliescu avea să-l primească într-o vizită oficială la București pe președintele Serbiei, Slobodan Milosevic. 

Recomandări

Andrew Davidson-Novosivschei, americanul care trăiește la București, predă la „Coșbuc” și scrie poezii în română: „Colegii îmi sunt tare dragi. Îi scuip pe toți, să nu-i deochi” | Interviu

România avea încă o imagine negativă în țările democratice din Vest după cele patru „mineriade” din 1990 și 1991 și conflictul interetnic între români și maghiari de la Târgu Mureș, din martie 1990.

Ungaria, văzută de popor drept principala amenințare

Americanii transmiteau în rapoartele către conducerea centrală a CIA informații conform cărora „majoritatea românilor consideră Ungaria principala amenințare la adresa țării lor”. 

„Bucureștiul este suspicios cu privire la intențiile Budapestei în ceea ce privește Transilvania, unde locuiesc aproximativ 1,6 milioane de maghiari și unde au avut loc revolte etnice în 1990. Un tratat bilateral de prietenie rămâne blocat din cauza insistenței României de a obține garanții explicite privind frontierele și a cererilor Ungariei de a obține garanții privind tratamentul minorității maghiare din România. 

Cu toate acestea, relațiile militare româno-ungare ar fi bune, iar revenirea la putere a foștilor comuniști maghiari în urma alegerilor de luna trecută (8 mai 1994 – n.r.) ar putea deschide calea pentru îmbunătățirea relațiilor politice”, se precizează în documentul CIA, datat 7 iulie 1994. 

Recomandări

Mii de români, înșelați online cu dezlegări de farmece, blesteme sau „rugăciuni pentru dragoste și împăcare”. Fenomenul măicuțelor false de pe internet

Tratatul respectiv a fost semnat abia în 16 septembrie 1996, la finalul mandatului guvernului Nicolae Văcăroiu, la Timișoara. 

„Liderii celor două foste partide comuniste s-au întâlnit amiabil în sudul Ungariei înainte de alegeri, iar socialiștii maghiari au semnalat că vor adopta o abordare mai puțin conflictuală în ceea ce privește susținerea minorității maghiare din România”, mai susțineau spionii americani.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

România și embargoul impus Serbiei

CIA trata conflictul din fosta Iugoslavie ca o amenințare la adresa României. „Dezintegrarea violentă a Iugoslaviei a prezentat Bucureștiului un scenariu care dă de gândit în ceea ce privește problemele etnice ale României, în special cele ale maghiarilor. În plus, percepția că Germania a jucat un rol în redesenarea frontierelor, făcând presiuni pentru recunoașterea prematură a Sloveniei și Croației, a trezit amintiri legate de tratamentul aplicat României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Deși oficialii români, în general, nu consideră Ungaria o amenințare militară, ei își amintesc că Ungaria s-a folosit de sprijinul Germaniei pentru a forța Bucureștiul să cedeze Transilvania de Nord. 

Recomandări

Discursul ascuns al lui Xi Jinping care anunță decăderea Occidentului și o nouă ordine mondială sub conducerea Chinei: „Nu sunt capabile să limiteze lăcomia capitalului”

Bucureștiul a profitat de interesul occidental pentru aplicarea sancțiunilor economice împotriva Serbiei și Muntenegrului pentru a consolida legăturile cu instituțiile occidentale. România a contactat SUA, NATO și CSCE pentru a invita observatori internaționali să monitorizeze respectarea embargoului de către România și cooperează cu o misiune UEO (Uniunea Vest Europeană – n.r.) care monitorizează respectarea embargoului pe Dunăre. Cu toate acestea, Bucureștiul consideră Serbia drept o economie regională cheie și este probabil să încurajeze în liniște eforturile de ridicare a embargoului”, se afirma în informarea realizată de Biroul de Analiză Europeană din cadrul CIA.

Relația cu Rusia 

Agenția de informații americană a emis în urmă cu 30 de ani o analiză și în ceea ce privește relația cu Rusia: „Oficialii români percep prezența continuă a Rusiei în Moldova și reapariția Moscovei în calitate de apărător al sârbilor ca pe o dovadă a continuării planurilor imperialiste. 

La începutul lunii aprilie, înalți oficiali ai MAE au protestat față de faptul că ultimele propuneri ale Rusiei pentru soluționarea conflictului din Moldova vizau obținerea unor drepturi de bază permanente acolo pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei. Bucureștiul, simțind lipsa garanțiilor de securitate din partea Occidentului, încearcă să îmbunătățească relațiile cu Moscova. 

Pentru a obține sprijin internațional în disputele sale regionale, Bucureștiul s-a concentrat pe îmbunătățirea relațiilor cu Statele Unite și cu instituțiile economice și de securitate occidentale. Bucureștiul a sprijinit Parteneriatul pentru Pace, considerându-l un compromis acceptabil, care oferă României oportunitatea de a lucra la strângerea legăturilor cu NATO”.

Cursa pentru aderarea la NATO

Autorii raportului din 1994 scoteau în evidență faptul că România a semnat în 1993 un acord de asociere cu UE „prin care ambele părți se angajează să armonizeze reglementările comerciale și politica economică pe parcursul unei perioade de integrare de 10 ani”. 

De asemenea, se făcea referire și la obținerea statutului de „națiunea cea mai favorizată” din partea SUA, la sfârșitul anului 1993, ceea ce a însemnat și un angajament de 50 de milioane de dolari prin înființarea Fondului Româno-American de Investiții, bani alocați pentru sprijinirea inițiativei private din România. 

„Cu toate acestea, Bucureștiul rămâne îngrijorat de faptul că România va fi retrogradată în eșalonul al doilea al țărilor est-europene. În special, un succes al Ungariei în aderarea la NATO înaintea României ar fi privit ca un eșec major, un eșec despre care președintele Iliescu a avertizat că ar destabiliza Europa de Est”, concluzionau americanii. 

În final, Ungaria avea să adere la NATO în 1999, alături de Polonia și Cehia, iar România a fost primită în alianță în 2004, împreună cu Slovenia, Slovacia, Bulgaria și țările baltice.

Provocările primului ministru civil al apărării naționale

Aproximativ în aceeași perioadă, CIA realiza și o analiză cu privire la provocările ministrului Gheorghe Tinca, primul ministru civil al apărării naționale de după 1990. Tinca a deținut funcția în perioada 6 martie 1994 – 12 decembrie 1996. 

În 1994, dintre țările care doreau să intre în NATO, România era ultima care nu operase schimbarea ministrului militar cu unul civil, aceasta fiind o condiție obligatorie pentru aderarea la alianța nord-atlantică.

„Noul ministru civil al apărării din România, Gheorghe Tinca, trebuie să facă față unui sistem politic din ce în ce mai controversat și unui buget din ce în ce mai mic, încercând în același timp să consolideze legăturile cu NATO și să îmbunătățească relațiile cu Rusia și Ucraina. 

Tinca, un diplomat cu experiență, care a lucrat la ONU la începutul anilor 80, l-a înlocuit în martie pe popularul ofițer de carieră, generalul Niculae Spiroiu, care a căzut victimă unei campanii prelungite de denigrare din partea presei naționaliste. Tinca va fi probabil un susținător al participării active a României la Parteneriatul pentru Pace și al aderării la NATO. El împărtășește îngrijorarea elitei românești că securitatea națională ar fi în pericol dacă rivalul regional Ungaria ar intra în NATO înaintea Bucureștiului. 

România și-a demonstrat sprijinul pentru Parteneriatul pentru Pace, fiind prima țară care a semnat documentul-cadru. Pentru a-și susține candidatura pentru aderarea la NATO, armata ia măsuri pentru a-și îmbunătăți capacitățile de menținere a păcii și pentru a stabili legături cu armatele occidentale”, se susținea în informarea CIA.

Sunt oferite și exemple concrete de cooperare, cum ar fi acordul cu Polonia pentru instruirea unităților românești destinate operațiunilor de menținere a păcii și de desfășurare rapidă, furnizarea de spitale de campanie în timpul războiului din Golful Persic și în Somalia, dar și faptul că România i-a primit pe comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa și pe ministrul francez al apărării. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

„Sentimentul de izolare al Bucureștiului”

„Capacitatea Bucureștiului de a-și aduce armata la standardele NATO va rămâne constrânsă de problemele economice ale României. Presa locală relatează că Parlamentul a respins cererea de fonduri suplimentare pentru susținerea Parteneriatului pentru Pace, formulată de Tinca în bugetul pe 1994. Întreprinderile militare controlate de Ministerul Apărării au avut de suferit ca urmare a scăderii achizițiilor, iar un oficial a avertizat cu privire la concedieri majore. Tinca se străduiește, de asemenea, să atenueze sentimentul de izolare al Bucureștiului prin îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și Kiev, conform relatărilor din presă”, transmiteau către Washington reprezentanții CIA din România.

Era remarcată și preocuparea Bucureștiului cu privire la prezența forțelor ruse de menținere a păcii în Bosnia. „Acest lucru a întărit îngrijorarea României prin crearea a două puncte critice – fosta Iugoslavie la granița de vest și Moldova în est – cu o prezență militară rusă. Tinca a fost gazda miniștrilor rus și ucrainean ai apărării pentru a discuta despre piese de schimb, iar Tinca împărtășește aproape sigur îngrijorarea continuă a Bucureștiului cu privire la Iugoslavia. 

Bucureștiul a susținut sancțiunile economice ale ONU împotriva Serbiei, subminându-și relația cu un aliat tradițional ca parte a unei încercări calculate de a îmbunătăți legăturile cu Occidentul. Oficialii se tem că România se confruntă cu unele dintre aceleași probleme care au afectat fosta Iugoslavie – minorități nemulțumite și dispute persistente la frontieră”, se mai afirma în documentul agenției de informații a SUA. 

Nicolae Tinca a decedat pe 11 aprilie 2024, la vârsta de 82 de ani. 

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro