Referendum pentru schimbarea denumirii județului Olt în Olt-Romanați. Când va avea loc consultarea

Acest referendum se dorește a fi o „reparație istorică” deoarece județul Olt este format „din două judeţe istorice”, a declarat preşedintele Consilului Judeţean Olt, Marius Oprescu, pentru Mediafax.ro.

„Actualul judeţ Olt este format din două judeţe istorice, este fostul judeţ istoric Olt şi fostul judeţ istoric Romanaţi. Practic, actualul judeţ Olt, despărţit de linia râului Olt, este format din aceste două judeţe istorice. Prin acest referendum, încercăm să aducem o reparaţie morală, atribuind judeţului Olt denumirea de Olt-Romanaţi. Nu se schimbă nimic, niciun act de identitate, permis de conducere, certificat de naştere, paşaport, plăcuţe de înmatriculare ale maşinilor nu vor fi schimbate, decât la teremenul de expirare. Astfel, alte costuri suplimentare, în afară de cele prevăzute din bugetul Consiliului Judeţean pentru organizarea acestui referendum, nu vor fi”, a precizat Marius Oprescu.

Oamenii din județul Olt vor fi chemați pe data de 15 octombrie să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”.

Referendumul este validat în condițiile în care 30 la sută dintre oltenii aflați pe listele electorale permanente participă la scrutin, iar 50 la sută plus unu dintre aceștia votează „da”.

Suma de 500.000 de lei a fost alocată pentru organizarea referendumului. Banii provin din fondul de rezervă al Consiliului Județean Olt.

Conform sursei citate, judeţul Romanaţi a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reşedinţa judeţului era oraşul Caracal. Potrivit istoricilor, județul se afla în sud-vestul României Mari, în sud-estul regiunii Oltenia. Se învecina la vest cu judeţul Dolj, la nord cu judeţul Vâlcea, la est cu judeţele Olt şi Teleorman, iar la sud cu Bulgaria.

Județul Romanați cuprindea partea de sud-est a actualului judeţ Dolj, partea central-sudică a actualului judeţ Olt şi o mică parte din sud-vestul judeţului Teleorman de astăzi (comuna Islaz). Acesta a fost desfiinţat în urma reformei administrative din 1950.

Dispariția județului Romanați de pe harta României este considerată de istorici o nedreptate.

„Ce s-a întâmplat cu Romanaţiul n-a mai fost o nedreptate, a fost pur şi simplu un asasinat administrativ-teritorial. Pur şi simplu, el a fost eliminat de pe harta administrativă a ţării, dar nu şi din istorie, nu şi din cultură, nu şi din inimile noastre. Judeţul a fost dintotdeauna unitatea administrativă de bază a Ţărilor Române. A existat o scurtă perioadă când Carol al II-lea a renunţat la judeţe şi a înfiinţat ţinuturile. Apoi, a venit anul 1950 pe care nu-l condamnăm pentru că atunci au dispărut toate judeţele. România a avut o nouă hartă administrativ teritorială, după modelul sovietic cu regiuni şi raioane. Ne-am bucurat apoi în 1968 când «Fhurer-ul de la Scorniceşti» (Nicolae Ceauşescu – n.red.) a luat o hotărâre de a se reveni la vechea împărţire teritorială, pe judeţe. Însă, bucuria noastră a fost de scurtă durată pentru că Legea de organizare administrativ teritorială a exclus 21 de judeţe, între care şi Roman, Câmpulung Muscel, Râmnicu Sărat, Sighişoara, Lugoj sau Romanaţi. Ne-am trezit că judeţul Romanaţi nu a mai fost. De atunci a început durerea noastră”, a explicat profesorul de istorie Dumitru Botar, membru într-un grup care a militat pentru ca județul Olt să se numească Olt-Romanați.

Citește și Caz șocant în România! A corupt sexual o minoră și a încercat să o convingă să-și ucidă părinții

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro