Războaiele sunt imprevizibile. Dar o consecință previzibilă este că oamenii fug pentru a-și salva viața. Pe fondul reaprinderii conflictului din Orientul Mijlociu, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați a avertizat săptămâna trecută că „odată ce oamenii sunt obligați să fugă, nu există o cale rapidă de întoarcere”. Desigur, nu este nevoie să le spuneți asta ucrainenilor.
Cuprins:
Peste 5 milioane de ucraineni trăiesc încă în străinătate
Invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 a provocat cea mai mare criză de strămutare din Europa din ultimele decenii, milioane de oameni fugind, majoritatea femei și copii.
Trei ani mai târziu, peste 5 milioane de ucraineni trăiesc încă în străinătate. Cum se descurcă? Au găsit locuri de muncă? Și se vor întoarce vreodată? Vestea bună este că au găsit locuri de muncă într-un procent mult mai mare decât este obișnuit în cazul refugiaților.
Jean-Christophe Dumont, șeful diviziei de migrație internațională din cadrul OCDE, mi-a spus că, în multe țări, rata de ocupare a forței de muncă a acestora era „deja de două ori mai mare decât cea observată în cazul altor refugiați”.
Ratele de ocupare a forței de muncă ale ucrainenilor par deosebit de ridicate în țări precum Polonia
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7ba445caf75f5587ba96a91c2f3cf401.jpg)
Deși comparațiile sunt dificile din cauza surselor de date variate, ratele de ocupare a forței de muncă ale ucrainenilor par deosebit de ridicate în țări precum Polonia, unde existau deja fluxuri migratorii și similitudini lingvistice.
În schimb, acestea sunt mult mai scăzute în țări precum Norvegia, unde bariera lingvistică este mai mare. În general, veniturile lor sunt în creștere după câțiva ani dificili.
Potrivit sondajelor periodice comandate de Centrul pentru Strategie Economică, un think-tank ucrainean, proporția refugiaților care au declarat că au fost nevoiți să economisească sau să împrumute pentru a-și permite haine a crescut de la 7% înainte de război la 28% în noiembrie 2022. Însă în decembrie 2024 această proporție a scăzut din nou la 7%.
De ce s-au descurcat mai bine pe piața muncii decât alți refugiați? În primul rând, mediul macroeconomic a fost favorabil. Strămutarea lor a coincis cu o perioadă de criză a pieței muncii, în special în țările vecine, precum Polonia și Republica Cehă.
De fapt, studii recente privind aceste două țări sugerează că ucrainenii au contribuit la acoperirea deficitului de forță de muncă, fără a exista semne că ar fi înlocuit lucrătorii autohtoni.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0d08b1f95ed56ca6d05da821473c55c8.jpg)
De asemenea, majoritatea țărilor au permis persoanelor care au fugit din Ucraina să aplice imediat pentru un loc de muncă.
UE a extins statutul de „protecție temporară”
UE a extins statutul de „protecție temporară”, ceea ce a însemnat că ucrainenii nu au fost nevoiți să solicite azil individual și au putut avea acces imediat la locuri de muncă, locuințe, școlarizare și asistență socială. De asemenea, au putut alege să se stabilească în locuri cu piețe locale ale muncii puternice.
În schimb, multe țări interzic solicitanților de azil individual să lucreze în timp ce cererile lor sunt în curs de procesare.
Marea Britanie, de exemplu, nu permite solicitanților de azil să lucreze în timp ce cererile lor sunt examinate (cu excepția cazului în care procedura durează mai mult de 12 luni) și le acordă doar 49,18 lire sterline pe săptămână pentru a-și asigura traiul.
Aceasta îi condamnă pe oameni la eșec. Un studiu realizat pe baza datelor din Germania a constatat că rata de ocupare a forței de muncă era cu aproximativ 20% mai mică în rândul refugiaților, care au trebuit să aștepte încă șapte luni înainte de a li se permite accesul pe piața muncii.
A fost nevoie de un deceniu pentru ca această diferență să dispară.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_db2e3b8a8dffd081cae54b2844d8f88c.jpg)
Aproximativ două treimi dintre refugiații ucraineni au studii superioare
În plus, un sondaj realizat în țările UE sugerează că aproximativ două treimi dintre refugiații ucraineni au studii superioare; peste 40% dintre respondenți aveau o diplomă de masterat sau o diplomă superioară.
Nu numai că sunt mai educați decât majoritatea celorlalte grupuri de refugiați, dar sunt și mai educați decât multe populații din țările gazdă.
Cu toate acestea, mulți au fost nevoiți să accepte locuri de muncă pentru care sunt supracalificați. Fie din cauza barierelor lingvistice, fie din cauza imposibilității de a-și converti diplomele, datele OCDE sugerează că ucrainenii strămutați în Europa sunt concentrați în sectoarele cazării, alimentației, administrației și producției. Au de gând să se întoarcă dacă războiul se va termina?
Ucraina trebuie să spere că da. Pierderea definitivă a atâtor femei cu studii superioare nu ar fi o veste bună pentru economia devastată de război, iar pierderea copiilor ar agrava perspectivele demografice deja sumbre.
Integrarea refugiaților ucraineni în străinătate, o sabie cu două tăișuri pentru Ucraina
Însă integrarea relativ reușită a refugiaților ucraineni în străinătate (cu rezerva că abilitățile lor sunt subutilizate) ar putea deveni o sabie cu două tăișuri pentru Ucraina. Cu cât mai multe persoane se stabilesc, cu atât mai puțin spun că vor să se întoarcă.
Potrivit sondajelor CES, procentul refugiaților care spun că intenționează cu siguranță să se întoarcă a scăzut de la 50% în noiembrie 2022 la 20% în decembrie anul trecut.
Vă rugăm să utilizați instrumentele de partajare disponibile prin butonul de partajare din partea de sus sau din lateralul articolelor. Un efort bine finanțat, susținut de comunitatea internațională, pentru reconstrucția locuințelor și a capacității economice ar încuraja probabil unii să se întoarcă.
Și, desigur, ar putea exista unele avantaje pentru Ucraina în existența unei comunități diaspore vaste, care ar putea contribui cu remitențe, investiții și legături comerciale. Dar acest lucru ne reamintește că, odată ce războiul începe și oamenii se împrăștie, este foarte greu să pui toate piesele la loc.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_355721eca2e817a0b28579cab9a9fca8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5f9d34935901dd0aa4ee843ef0cafd46.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_627a36e92c8259c72cb64c796f1142b4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_930dd4fb8a64b48a151490b3ec63be06.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ac307b3fabdcd88c0c9e71b054963dae.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b0b78bce03d5a2c735fe4f7ed42e1726.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_74611523fe47b2888f362b42f44bef13.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_dbc01ebe146f65ad80c3b92104612ecb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_0b04a782be1a6ae4e58eaf6097d8fcb6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_569ca911425264ed72a0d73cd5a0564b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_8e7fe8d2c12c68dd853764ffa0e25cb1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_75298abd58427cd0486b0c0156d7ce90.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_dddd433ec1f86c990ec8a1c034321074.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e3dab8fa49dc8821542ae2e52fe96f16.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1f987e267d19a58e2549ad83ff477d47.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_08955bf6ecde3e77580df8fd7666b232.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_8d7efb20748a73444d3dd44b77bec75f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_4d4ce989f27a6e81dc92d42f90ec3a8b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_acd6d3547c57a66c195f7b1686a8a970.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_89cdc8b44a079700b7ffcb419b4d108e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_58a1577b486c92257c7ef3dc819f8bb1.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.