Regimul separatist de la Tiraspol a rămas fără bani, iar autoritățile cer donații pentru plata pensiilor și salariilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Criză economică severă în Transnistria: regimul separatist de la Tiraspol, condus de Alexandr Rozenberg, a cerut sprijinul financiar al populației și al mediului de afaceri pentru a putea achita pensii și salarii. Situația economică a regiunii, care în 2025 a înregistrat o scădere de 27% a producției industriale, continuă să se deterioreze, cu o scădere suplimentară de 24% în primul trimestru al acestui an, potrivit Deutsche Welle.
Cuprins:
Probleme economice fără precedent
Administrația de la Tiraspol a recunoscut dificultățile majore cu care se confruntă, de la scăderea veniturilor bugetare până la oprirea activității unor fabrici.
„Nu sunt doar statistici. Sunt fabrici oprite, locuri de muncă reduse, colective aflate în șomaj tehnic și pierderi de venituri pentru populație și buget”, a declarat Alexandr Rozenberg. Pentru a face față crizei, regimul a creat un fond special destinat colectării de donații.
Impactul războiului din Ucraina și măsurile Chișinăului
Războiul din Ucraina și măsurile economice impuse de Chișinău au accelerat colapsul economic al Transnistriei. În ianuarie 2024, guvernul moldovean a somat companiile din regiunea separatistă să își achite taxele vamale în bugetul Republicii Moldova, nu în cel separatist. Ulterior, în 2025, Ucraina a oprit livrările de gaze rusești către Tiraspol, iar Chișinăul a încetat să mai cumpere energie electrică de la centrala Cuciurgan, controlată de regimul transnistrean.
Fără gaz rusesc gratuit și fără veniturile obținute anterior din vânzarea de energie către Republica Moldova, Transnistria a pierdut peste 80% din sursele sale financiare. În plus, restricțiile internaționale, creșterea costurilor de logistică și barierele vamale au contribuit semnificativ la deteriorarea economiei locale.
Calendar pentru reintegrarea Transnistriei
Chișinăul, susținut de Uniunea Europeană, a stabilit un calendar ambițios pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene. După ce președinta Maia Sandu a promulgat un mecanism de anulare a scutirilor fiscale pentru agenții economici din Transnistria, implementarea acestuia este programată să înceapă în mai puțin de două luni. Obiectivul final este reintegrarea completă a regiunii în Republica Moldova până în 2030, anul țintă pentru aderarea la UE.
În acest context, UE a propus și o soluție pentru retragerea trupelor rusești care staționează ilegal în regiune. Potrivit șefei diplomației europene, Kaja Kallas, relaxarea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei va fi condiționată de evacuarea armatei ruse din Transnistria, după încheierea războiului din Ucraina.
Moldova, tot mai atractivă pentru transnistreni
În pofida crizei economice din stânga Nistrului, Republica Moldova devine tot mai atrăgătoare pentru locuitorii Transnistriei, datorită reformelor sprijinite de UE. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că „zilnic peste 25.000 de locuitori din stânga Nistrului vin la muncă, studii sau tratament la Chișinău și în alte localități de pe malul drept al Nistrului” .
În 2025, aproximativ 75.000 de persoane din regiunea transnistreană au fost integrate în sistemul de asigurări medicale al Republicii Moldova. Chiveri subliniază că „atât timp cât Republica Moldova va promova obiectivul strategic de integrare europeană, vor apărea tot mai multe beneficii pentru cetățeni, indiferent pe care mal al Nistrului locuiesc”.
Provocările reintegrării
Reintegrarea regiunii transnistrene nu va fi, însă, lipsită de provocări. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a atras atenția asupra resurselor financiare necesare pentru a asigura servicii esențiale pentru cei peste 300.000 de locuitori ai regiunii. „Vorbim de peste 300.000 de cetățeni care locuiesc în stânga Nistrului: copii, bătrâni, angajați în diferite instituții, agenții economici, care au nevoie de acces la servicii - de sănătate, de pensii, etc.”, a explicat el.
Chișinăul se bazează pe resursele interne, precum taxele și impozitele colectate din regiunea transnistreană, dar și pe sprijinul financiar al partenerilor internaționali, în special al Uniunii Europene. De altfel, UE a alocat deja 60 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice din stânga Nistrului, sumă refuzată de regimul separatist în 2025.
În regiunea separatistă Transnistria a fost instituită o stare de urgență economică pentru 30 de zile, după ce autoritățile de facto de la Tiraspol au invocat reducerea livrărilor de gaze naturale. Guvernul Republicii Moldova consideră că această nouă criză din stânga Nistrului este „un scenariu orchestrat de Rusia”.
