Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”. Fără teze, ore alternativ online și în sala de clasă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Școala gimnazială din comuna Curcani, Călărași, este din această toamnă una dintre cele șase școli-pilot care vor aplica noi metode de învățare și predare. Profesorii singurei instituții de învățământ de la țară înscrise în program vor, între altele, să renunțe la teze, să înființeze cluburi de lectură și să deschidă o clasă cu profil sportiv. Libertatea a mers luni la festivitatea de deschidere a noului an școlar, la care a participat și Radu Szekely, încă secretar de stat în Ministerul Educației.
Cuprins:
- „Era greu cu telefoanele părinților”
- „În clasă e mai bine, înțeleg lecțiile”
- „O să venim să vă întrebăm dacă vă place”
- „Vreau să plece de la mine de la grădiniță și să ajungă departe”
- Primul loc la concursul de oină
- „Să adaptăm școala la nevoile și la realitățile comunității”
- Prin sport „prevenim abandonul școlar”
Pe 13 septembrie, în curtea Școlii Gimnaziale Nr. 1 din comuna Curcani, la 50 de kilometri de București, răsună la 8.30 dintr-o boxă glasul preotului care sfințește spațiul înainte de ceremonia de deschidere. Zeci de părinți și elevi se strâng în dreptul gardului de fier; un cățel gâfâie printre oameni și privește în aceeași direcție ca ei, spre curtea școlii, așezată chiar la stradă.
Trec continuu mașini, chiar și basculante care zgâlțâie pământul și ridică praful. Când nu vine niciuna, pe asfalt se aud șlapi și tocuri, dar și pașii târâți ai copiilor.
„Te aștept diseară la mamaia!”, îi spune o femeie cu cercei lungi nepotului, apoi se urcă într-o mașină cu număr străin.
Abia e loc pe trotuar pentru cei care nu vor să se oprească aici. O mamă traversează marea de copii cu fiica ei de mână, în timp ce-i explică că ea va merge la grădi, în spatele școlii. Cea mică duce în spate un ghiozdan cu Frozen și la fiecare pas cele două codițe i se clatină stânga-dreapta.
Mulți părinți și elevi au adus flori pentru învățători și profesori. Un băiat care strânge cu putere un buchet de tuberoze e printre puținii cu mască. Alt elev leagănă de ață un ghiveci cu flori roz.
În amestecul de voci se distinge o femeie: „Gata, nu mai facem poze, nu mai e în clasa I, e în clasa a II-a”.
Directorul anunță la microfon că toți părinții și copiii care intră în curte trebuie să poarte măști de protecție. Dacă n-au, primesc acolo. „În Germania și în Marea Britanie nu se mai poartă mască”, protestează încet un bărbat.
„Era greu cu telefoanele părinților”
O mamă și fiica ei de clasa a II-a își țin măștile pe nas și gură de la 8.45, de când au ajuns. „Ne bucurăm că începe școala, dar nu ne place că încă sunt restricții”, spune femeia și își ia fiica pe după umeri. Eleva în fustă neagră și ștrampi doar aprobă din cap.
Chiar dacă școala online a mers destul de bine, pentru că a avut acces la internet, preferă să se întoarcă printre colegi. „Depinde de copil, dacă e mai iute”, adaugă femeia despre orele la distanță. Crede că fata ei a prins repede ce avea de făcut. Și tableta primită de la școală i-a fost de folos. „Era greu cu telefoanele părinților”, mai spune mama.
Pentru că se organizează grupele de elevi pe clase, se grăbesc și ele să intre în curte. Vin tot mai mulți elevi și părinți - unii duc de mână câte doi copii. „Unde mi-e masca? Că ne bate doamna”, exagerează o mamă.
„În clasă e mai bine, înțeleg lecțiile”
Pe când restul se organizează, Iulia, o adolescentă în sacou și machiată, rămâne singură pe alee. Eleva de clasa a VII-a își așteaptă colegii și le mai dă câte un telefon, să afle pe unde sunt.
„Mi-era dor de profesori și colegi, mă bucur că începem”, spune ea. „Am intrat online și nu înțelegeam la fel de bine ca în clasă, mai ales când nu era conexiune bună la internet. În clasă e mai bine, înțeleg lecțiile”, povestește eleva despre orele departe de bănci.
Revederile includ strigăte, țopăieli, împiedicări și fluturări de brațe. Copiii și profesorii se reunesc în cercuri imperfecte, iar după primele schimburi de informații și impresii rămân într-un careu în fața scenei din iarbă, unde sunt boxele și microfonul.
„O să venim să vă întrebăm dacă vă place”
„Vă mulțumesc că i-ați însoțit pe cei de la pregătitoare și clasa a V-a”, le transmite părinților Viforel Dorobanțu, directorul școlii. „Acest an sperăm să dureze cât mai mult în varianta față în față”, mai spune acesta. Apoi amintește niște reguli pe care trebuie să le respecte: elevii vor intra pe poarta școlii doar cu mască, iar părinții nu vor avea acces nici măcar în curte.
Cu entuziasm, amintește și că această școală este singura din mediul rural care va pilota noi modele de predare și învățare, promovate de proiectul „România Educată”. Le spune celor adunați în jurul lui că pentru elevii de-a V-a și următorii vor construi „o școală mai apropiată de ce pot ei să facă și de ce cred profesorii că e nevoie să știe”. Punctează și că peste ani i-ar plăcea ca printre elevii lor să se numere absolvenți de medicină și matematică. „Modelele pe care încercăm să le promovăm în școală ar trebui să fie extrem de simple și ușor de înțeles de ei”, adaugă directorul. Apoi, invită în fața tuturor două învățătoare acum la pensie, pe care mai ales copiii le răsplătesc cu aplauze puternice.
Îi încurajează pe copii și Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației, care ar putea fi demis în contextul crizei politice, pentru că a ajuns la minister din partea USR-PLUS. Dar prima zi de școală este doar pentru politici educaționale. „Școala încearcă să aducă educația în secolul XXI”, subliniază el. Îi îndeamnă pe cei de-a V-a să ridice mâna, să-i vadă mai bine. „Voi veți avea parte de un alt fel de educație”, le spune. „O să venim să vă întrebăm pe parcursul anilor dacă vă place”.
Le amintește, între altele, celor mici, dar și părinților să poarte în continuare mască de protecție.
„Vreau să plece de la mine de la grădiniță și să ajungă departe”
Alexandra Nicoleta Pană, educatoare în al doilea an, iese în evidență în mulțime datorită fustei și bentiței cu elemente roșii. Are numai 20 de ani și este fostă elevă a uneia dintre învățătoarele invitate pe scenă.
Aceasta și diriginta au motivat-o să-și caute propriul drum în educație și așa a ales liceul pedagogic din Călărași. „Foarte mult m-au inspirat”, spune Alexandra. În copilărie, când se juca cu copiii, ea era mereu doamna educatoare.
De dimineață s-a dus la grădiniță, unde și-a întâmpinat copiii și-apoi a vrut să vină aici la deschidere. Când era ea elevă, festivitatea se întâmpla pe terenul de sport și părinții aveau voie lângă ei, nu ca acum, când numai cei cu copii la pregătitoare și într-a V-a au putut să intre. „Atunci ni se vedea zâmbetul, că n-aveam măștile”, amintește tânăra educatoare. „Nu-mi plac restricțiile, dar trebuie să le respectăm”.
Alexandra se bucură că școala ei e printre cele șase din țară în care se va învăța altfel. „E foarte bine că ne folosim de tehnologie și că vrem să ajungem cât mai sus cu educația”, spune ea. Și ea a ajuns sus, iar mama sa, femeie de serviciu în școală, i-a fost alături. Amândoi părinții s-au bucurat că s-a întors să muncească în satul natal. „Vreau să fac ceva pentru cei din sat. Vreau să plece de la mine de la grădiniță și să ajungă departe”, mai explică Alexandra.
Primul loc la concursul de oină
Au trecut vreo șapte ani de când Cristian Mavrodin (foto) e profesor de sport la această școală și de pe la începuturi a venit cu inițiative noi. „Am implementat în școală sportul nostru național, oina, și am înființat echipe de băieți și fete. În 2017-2018, am obținut locul I la olimpiada gimnaziilor, faza pe țară”, spune el.
Pentru Cristian, 29 de ani, această școală dispusă să-și educe elevii cu alte resurse este potrivită. „Sperăm să adaptăm metode inovatoare pentru elevii noștri și împreună să progresăm, să facem echipă cu comunitatea locală”, precizează în legătură cu proiectul-pilot.
În pandemie, nu s-au mai ținut competițiile sportive care îi scoteau pe elevi din rutină, iar sportul online a decurs târâș-grăpiș. Dar de anul acesta vor să mai recupereze.
„Să adaptăm școala la nevoile și la realitățile comunității”
După festivitate, într-un birou, Viforel Dorobanțu și Radu Szekely vorbesc pentru Libertatea despre programul de pilotare.
„Acum încercăm să punem în aplicare ce am gândit în ultimii doi ani, așteptăm să vedem impactul asupra copiilor, sperăm să fie pozitiv”, spune Viforel Dorobanțu, managerul școlii. „Vrem ca un absolvent de clasa a VIII-a să se ducă spre liceu sau în piața muncii cu un bagaj real de cunoștințe și de competențe”. Asta înseamnă că nu vor mai învăța pe de rost materia stufoasă, ci își vor dezvolta abilități noi și vor face un plan cu profesorii.
„Se așteaptă întotdeauna ca schimbările să vină de sus în jos, să fie universal valabile pentru toată lumea, pe când eu cred că e mai important să găsim soluții locale, să adaptăm școala la nevoile și la realitățile comunității”, explică secretarul de stat Radu Szekely.
Elevii trăiesc într-o comunitate în care 30-40 % dintre părinți au plecat la muncă în străinătate, iar ei rămân cu bunicii sau cu frații mai mari. Din 685 cam 32 se pierd pe drum.
Directorul, profesor de informatică, crede că predarea online a mers „binișor”. Școala le-a asigurat tablete cam tuturor și în mare parte au avut conexiune la internet. 5% dintre elevi față de dinaintea pandemiei au renunțat la școală, incluzându-i pe cei care s-au mutat peste graniță cu familia.
Cei mai mulți absolvenți de a VIII-a își continuă studiile la licee din Oltenița, la 15 kilometri de casă. În ultimii ani, câte două fete se duc la licee pedagogice, mai spune directorul. Își dorește ca ele să revină în școală, precum Alexandra, educatoarea de 20 de ani, și să aducă „un suflu nou”.
Prin sport „prevenim abandonul școlar”
Proiectul „România Educată”, publicat vara asta, a atras și reacții negative: că este incomplet, neclar, nu schimbă nimic, nu aduce ceva inedit. „Reacționăm așa la o idee nouă până începem să o înțelegem”, crede Szekely.
Ministerul Educației a primit, de asemenea, critici legate de procesul de selecție a școlilor înscrise în programul-pilot. A aprobat numai șase: Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din Baia Mare, Școala Gimnazială Ion Neculce din Iași, Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din Sibiu, Școala Gimnazială Gheorghe Vernescu din Râmnicu Sărat și, firește, școala din Curcani.
Profesorii din Curcani însă sunt bucuroși deocamdată că au șansa să facă schimbări în ce privește modul în care se vor desfășura orele și că se vor putea adapta pe parcurs la nevoile elevilor. Până acum, au avut anumite temeri, căci n-au știut la ce să se aștepte. Unii încă au emoții.
Vor experimenta, de pildă, sistemul blended learning, adică vor lucra alternativ în clasă şi online. Iar un portofoliu semestrial va înlocui tezele, ca toți copiii să fie evaluați constant de-a lungul semestrului.
Înainte să iasă din curtea școlii, secretarul de stat și directorul mai discută cu profesorii despre noul an. „Nu mai dau teză, o să facem cluburi de lectură”, îi spune o profesoară de română lui Szekely. „Și ce îi mai interesează pe copii”, completează reprezentantul Ministerului Educației.
Cristian, profesorul de sport, se mândrește cu un nou plan, o clasă de oină cu profil sportiv. „Copiii sunt atrași de sport și așa mai prevenim abandonul școlar”, argumentează el.
