De ce nu funcționează campaniile antidrog făcute în România. „Informare și servicii. Nu merge să-i judecăm pe oamenii ăștia”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doi tineri au decedat și alți trei se află în stare gravă, după ce au consumat droguri la festivalul de muzică SAGA, care a avut loc în weekend la Arena Națională din București. Ce fac autoritățile pentru a combate traficul și a descuraja consumul de droguri? Și, mai important, ce ar putea funcționa? Răspund pentru cititorii Libertatea doi specialiști în adicții și un om din publicitate.
Cuprins:
Agenția Națională Antidrog (ANA) desfășoară anual mai multe campanii de „prevenire, informare și conștientizare” a riscurilor consumului de droguri. Chiar și așa, în 2021, 1472 de persoane au primit îngrijiri medicale de urgență, din cauza consumului de droguri, arată un raport ANA. După evenimentele din weekend, mai mulți specialiști au criticat agenția. Libertatea a vorbit cu aceștia, dar și cu ANA, pentru a vedea care este cea mai bună modalitate de a trata problema consumului de droguri.
Ce campanii a făcut ANA în ultimii ani
„Evenimentele din acest weekend sunt extrem de regretate de noi. Chiar am făcut tot posibilul să informăm participanții la festival despre riscurile consumului de droguri, o facem tot timpul. Doar că uneori inevitabilul se întâmplă. Este prima dată când ni s-a întâmplat la un astfel de festival, într-adevăr. Dar aceste lucruri pot fi uneori prevenite dacă suntem în continuare determinați și avem aceleași obiective”, declară pentru Libertatea Carmen Oprea, psiholog ANA.
Strategia ANA în ceea ce privește prevenirea se face pe două direcții: prevenirea universală, adresată populației care nu a început consumul de droguri, și cea adresată categoriilor care sunt la risc sau considerate vulnerabile, care au început deja consumul de droguri. Pentru aceștia din urmă sunt folosite mesaje de reducere a riscurilor.
Printre campaniile din ultimul an se numără o conferință despre prevenirea consumului de heroină „Abstinent sau… absent”, „evenimente academice pe problematica drogurilor”, alergări caritabile, consiliere în școli cu tema „Nu lăsa drogurile să trăiască în locul tău. Tu decizi!”, prezența la diferite evenimente, cum a fost și festivalul SAGA, cu un cort de informare și cu „ochelarii de droguri” care simulează efectele consumului.
„Strategia ANA nu îndeamnă sub nicio formă consumul de droguri și facem tot posibilul să nu se întâmple asta, dar dacă totuși ei decid să consume, atunci noi suntem acolo, rolul nostru profesional și moral este acela de a ne asigura că după un astfel de eveniment, de petrecere, de festival, să ajungă totuși în siguranță acasă”, explică Carmen Oprea, psiholog ANA.
Psihiatru: „Campaniile sunt printre cel mai puțin eficiente instrumente”
„Sunt ani buni de când Agenția Națională Antidrog (ANA) a devenit o structură irelevantă, preocupată doar de plata salariilor celor peste 300 de angajați și operații cosmetice de PR precum ultima campanie de protocoale de colaborare cu restaurantele din Constanța”, a scris într-o postare pe FB medicul psihiatru Eugen Hriscu de la Clinica Aliat.
„Nu putem să rezolvăm toate problemele legate de droguri prin campanii. Campaniile, de fapt, sunt printre cel mai puțin eficiente instrumente. Mai ales campaniile făcute fără niciun fel de triere, niciun fel de nișare, luăm pe toată lumea care vine la un festival și le punem brățări pe mână, și le dăm un pliant, îi mângâiem pe cap, ne facem poze cu ei și le punem pe Facebook”, declară pentru Libertatea medicul psihiatru Eugen Hriscu.
Și un reportaj BBC News arată cum „un număr surprinzător de campanii antidrog din întreaga lume încă se bazează pe tactici de care să se sperie, ceea ce s-a dovedit că nu funcționează”.
Sigur că există un loc pentru campanii, dar trebuie să fie adresate direct unei comunități anume, cu mesaje țintite și care iau în calcul valorile relevante pentru cei din acea comunitate, mai explică psihiatrul.
De ce avem nevoie la un festival unde toată lumea știe că se consumă droguri?
„De o intervenție dedicată consumatorilor de droguri de sinteză, în special amfetamine, poate și substanțe psihedelice”, răspunde Hriscu. Și anume:
- O sursă de apă gratis;
- O zonă de chill, în care oamenii să poată să stea, mai ales dacă sunt într-o situație un pic dificilă, dacă efectele devin mai mult decât pot ei duce. Acest spațiu, această cameră trebuie să aibă un personal care să fie discret, preferabil să fie atașat unui ONG, să nu fie angajat la poliție - cum este staff-ul Agenției Naționale Antidrog - și să fie antrenat cu depistarea semnelor precoce de intoxicație gravă;
- Un serviciu de testare a substanțelor (mai ales că în România există o epidemie a etnobotanicelor și un mare pericol ca substanțele achiziționate să fie toxice și nu ceea ce pretind a fi), consideră specialistul.
<strong>„Noi trăim încă într-o societate în care avem aceste legi retrograde și în momentul de față, principalul vinovat pentru problema drogurilor în România este legislația”, mai spune Hriscu. </strong>
Sprijină, nu pedepsi
O altă discuție importantă este cea cu privire la campaniile de harm reduction (diminuarea răului, trad.), prea puțin întâlnită în România. Sub egida „support, don't punish” (sprijină, nu pedepsi - trad.), Romanian Harm Reduction Network oferă o perspectivă pragmatică asupra consumului de droguri, care pleacă de la ipoteza că obiectivul stopării sau eradicării consumului de droguri este nerealist. Mai mult, eforturile actorilor din domeniul socio-medical ar trebui să se concentreze pe tratarea afecțiunilor produse de consum fără a urmări exclusiv abstinența, deoarece rata de recuperare a consumatorilor de droguri este extrem de mică. Alternativele propuse la modelul centrat pe abstinență constau în:
- programe de schimb de seringi;
- terapie de substituție;
- săli de injectare;
- testare și consiliere voluntară și anonimă.
„În niciun caz nu merg campaniile cu drog zero, pe care le-au lansat soții Reagan în anii 80, în America”, spune și Alina Dumitriu, director executiv al ONG-ului Sens Pozitiv și persoana care lucrează de 17 ani cu persoane vulnerabile, printre care și consumatori de droguri.
„Oamenii consumă droguri pentru că se simt bine când consumă droguri, pentru că își tratează tot felul de stări, precum depresie sau anxietate, pentru că îi ajută să fugă de realitatea în care le e greu să stea. Și atunci dacă venim să le spunem să nu consume droguri pentru că le fac rău, nu merge. Trebuie să învețe cum să consume drogurile, cum să le combine sau să nu le combine, care sunt consecințele. Deci informare și servicii fără judecată. Nu merge să îi judecăm pe oamenii ăștia”, explică Dumitriu.
„Este inadmisibil modul în care ANA folosește ceea ce s-a întâmplat în weekend pentru a-și lansa campaniile, niște campanii care nu funcționează”, mai spune Dumitriu.
Pentru perioada următoare, ANA intenționează să intensifice acțiunile de prevenire și să participe la următoarele festivaluri: „vom avea puncte de informare pentru că vara este lungă și vom face tot posibilul să reducem riscurile”, a mai spus psihologul agenției.
Un sfat din publicitate
„La vârsta tânără, în liceu, poate cea mai importantă recomandare și sfatul pe care întotdeauna un adolescent îl va lua în calcul este al tovarășului, membrul grupului. În momentul ăla, grupul de prieteni precede orice, părinții dispar, familia este decăzută din drepturi, ca să spun așa, e puseul acela de independență pe care îl are adolescentul și în condițiile acestea, grupul de prieteni este extraordinar de important”, declară pentru Libertatea strategul în publicitate Sorin Psatta, profesor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București.
„Fii atent ce prieteni îți alegi”, este cea mai de preț recomandare, spune Sorin Psatta. „Ei sunt baza, indiferent câte sfaturi, campanii, recomandări ar face comisii internaționale, părinți, rude, profesori. În momentul în care prietenul zice: hai să…. Adolescentul va zice bine, hai să!”, continuă Psatta.
În total, 109 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și 17 persoane au fost transportate la spital pe parcursul celor trei zile cât a durat festivalul Saga din București, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență București. Au participat în jur de 30 de mii de persoane în fiecare seară de festival.
