REPORTAJ/ Doi programatori, un teatrolog, un artist, un arhitect și un asistent universitar renunță la timpul liber ca să arate „adevărata față a marginalizaților societății” în Timișoara 

Lorand, Robi, Arnold, Bogdan, Andreea și Caius vor ca autoritățile locale din Timișoara să conștientizeze problemele persoanelor fără adăpost și ale oamenilor nevoiași și să construiască locuințe sociale. Ei sunt „Dreptul la oraș”, un grup de analiză critică și acțiune directă, care luptă împotriva discriminării și inegalității sociale și economice.

Tinerii au reușit să scoată deja două numere ale revistei  „Strada”, primul despre problemele persoanelor fără adăpost și al doilea cu accent pe locuințele sociale. Au făcut interviuri cu asistații social sau cu oamenii care lucrează pe salarii foarte mici, pentru a arăta că, fără ei, orașul nu ar fi așa de frumos.

„Noi suntem «Dreptul la oraș», o organizație de cetățeni. Ne-am cunoscut accidental și am tot discutat să vedem ce putem face. Noi mai avem acțiuni directe, am început cu acțiuni caritabile, am adunat haine pentru oamenii fără adăpost, mâncare. Ne-am dat seama că degeaba facem asta, pentru că tot nu adresăm problemele cu care se confruntă ei pe termen lung, sunt tot la fel de stigmatizați de societate. Ne-a venit ideea să scoatem o revistă. Încercăm să aducem la vedere problemele oamenilor marginalizați ai societății, într-un mod puțin mai pozitiv, le arătăm, le dăm o cale să-și spună povestea”, ne explică Lorand.

Primul număr al revistei a ieșit în urmă cu un an și jumătate și a fost despre problemele persoanelor fără adăpost, despre condițiile și dificultățile lor de zi cu zi. Au numărat, cu ajutorul autorităților locale, peste 2.000 de oameni ai străzii în Timișoara, atât adulți, cât și copii. Doar o parte din aceste persoane au un acoperiș deasupra capului, dar asta pe timp de iarnă, cât sunt cazați la diverse centre sociale din oraș. În rest, problema lor este una cât se poate de serioasă și ar putea fi rezolvată prin construirea de locuințe sociale, consideră cei de la „Dreptul la oraș”.

Tinerii au făcut chetă pentru a scoate primul număr al revistei „Strada”. Pentru cel de-al doilea număr, au depus proiecte și au reușit să primească finanțare de la Fundația Rosa-Luxemburg din Germania.

Lorand, Robi, Arnold, Bogdan, Andreea și Caius își dedică parte din timpul liber nevoiașilor Timișoarei.

„Noi avem și alte proiecte, suntem implicați și în alte activități, mai lucrăm împreună. Suntem doi programatori, un teatrolog, un artist, un arhitect și un doctor în fizică și asistent universitar. Nu pot să zic exact ce ne-a determinat să facem asta, parte accident istoric, parte situație reală. Eu, unul, am început să studiez istorie, politică, economie, când am înțeles care este situația, am zis să încerc să fac ceva. Mai mult sau mai puțin, aceasta a fost traiectoria”, ne-a spus Lorand.

„Autoritățile încearcă să manipuleze statisticile așa încât să iasă «bine»”

În numărul 2 al revistei „Strada” este analizată problema locuințelor sociale, de la nevoie, la drept. Cei șase tineri spun că românii au dreptul la o locuință, dar autoritățile locale nu dau doi bani pe acest drept.

„Noi nu ne ascundem să arătăm cu degetul posibilele cauze și facem auzite vocile oamenilor, care, de cele mai multe ori, sunt marginalizați. Este un prilej și pentru noi să învățăm niște mecanisme, să înțelegem ce se întâmplă exact. De obicei, atitudinea autorităților locale este una de mușamalizare a ceea ce se întâmplă exact. Oamenii străzii sunt alungați din centrul Timișoarei, autoritățile încearcă să manipuleze statisticile astfel încât să iasă «bine». Din păcate, în societate este tolerată starea de față: ai chirii cât salariul minim pe economie, majoritatea oamenilor trebuie să împartă un apartament cu alții, nu se discută deloc despre asta. Autoritățile tac mâlc, dar ca oameni, avem dreptul la o locuință”, mai spun cei de la „Dreptul la oraș”.

Din revista lansată în cursul acestei săptămâni, putem afla care este situația locuințelor sociale din Timișoara, foarte puține la număr. Sunt în jur de 6.000 de cereri pentru locuință socială depuse la Primărie, dar foarte puține dintre acestea au trecere. Cei șase tineri consideră că și criteriile sunt făcute astfel încât să nu fie aprobate multe dosare.

„Acest număr este dedicat celor care locuiesc în zona Polonă. Primele locuințe au apărut aici ca locuințe de serviciu, legate de existența fabricii de zahăr și, ulterior a fabricii Comtim. Cazuri similare se găsesc în multe alte orașe – este și cazul comunității din cartierul Mondial-Bocșei din Lugoj, comunitate strâns legată de fosta fabrică de cărămidă Mushong. Privatizarea acestor întreprinderi i-a afectat pe acești oameni într-un mod direct și brutal, de la întreruperea utilităților, până la situația în care se află în prezent și cei din Lugoj, aceea de a risca să fie evacuați. În plus, aceste comunități rămân izolate de restul orașului prin distanță, infrastructură, transport”, scriu redactorii revistei.

Conform ultimelor statistici, la finele lui 2014, pe listele Primăriei Timișoara pentru atribuirea unei locuințe din fondul locativ de stat se aflau 6.000 de persoane, dintre care 1.859 tineri căsătoriți, 338 persoane crescute în orfelinate, 230 de pensionari, 842 evacuați și 2.809 cazuri sociale. Multe cereri datează încă din 1990.

„La vremea respectivă, primarul Timișoarei spunea că, până la sfârșitul anului 2015, municipalitatea va face «curățenie» pe listele de locuințe sociale. Mai întâi, Primăria a adoptat noi criterii de acces la aceste locuințe, după care a reanalizat dosarele și, motivând că marea majoritate nu se mai încadrează în cerințele impuse de lege, a eliminat de pe liste aproximativ 90% din aceste persoane, ajungându-se la doar 500 de cereri”, scrie în ultimul număr al revistei „Strada”.

Tinerii au fost în zona Polonă de la marginea Timișoarei, au vorbit cu mai mulți oameni care locuiesc acolo și au scos la iveală problemele reale ale acestora.

„Nu pot să spun că am fost luați prin surprindere de ceea ce am găsit pe strada Polonă. Eu mă așteptam să fie așa, cum e în orice comunitate, au problemele lor interne, probleme de cum îi vede orașul și cum relaționează ei cu orașul, probleme geografice, au un transport public destul de prost. Vrem ca autoritățile să aibă măcar minima decență și să înceteze cu discursul hiper-meritocratic sau să îi condamne pe cei cu probleme. Ei spun că nu au bani să ajute oamenii și că fiecare ar trebui să se descurce. Măcar atât să facă Primăria: să aibă un minimum de respect față de acești oameni. Am fost și în zona Traian, am vorbit cu oameni care au fost evacuați din casele sociale. Vom include și poveștile lor în următoarele numere ale revistei”, ne-a mai spus Lorand.

Pe viitor, cei șase tineri și poate chiar și alții care vor să se alăture demersului lor vor să-i convingă pe cei din administrația publică locală că „locuirea este un drept și să se implice mai mult în extinderea fondului de locuințe publice”. Măcar să se ocupe de cazurile sociale.

„Deși primul număr a fost despre oamenii fără adăpost, am vrut să arătăm că ei sunt conectați cu cei asistați sociali, să arătăm problemele de ansamblu ale locuințelor sociale. Oamenii fără adăpost sunt cazul cel mai dramatic, dar apoi este clasa muncitoare, oameni care lucrează în baruri, care mătură strada, care nu pot să trăiască în inima Timișoarei. Și în alte orașe din țară e cam la fel, în cele mari. În micul urban, nu știu prea bine cum este. Am fost și în Lugoj, într-un cartier marginalizat, similar cu Plopi-Kuncz din Timișoara, situația este extrem de gravă și acolo”, a conchis Lorand.

Primăria Timișoara a mărit numărul locuințelor sociale în 2014 ultima dată, când a cumpărat un bloc cu 100 de apartamente. Oamenii s-au îmbulzit în imobil, când l-au văzut pe primarul Nicolae Robu, iar unii dintre ei și-au luat noile case în primire cu lacrimi în ochi. Chiria a fost stabilită la 50 de lei pe lună.

Potrivit reprezentanților Primăriei Timișoara, pe listele de priorități se află doar 495 de persoane sau familii, dintre care 85 pe lista celor evacuați. În evidențele Primăriei Timișoara există 1.525 de locuințe în fondul locativ de stat, dintre care doar 274 cu titlu de locuințe sociale, municipalitatea având șapte blocuri în zona Polonă și un bloc pe strada Ialomița.

Primăria și-a îndreptat anul acesta privirea și spre persoanele fără adăpost. Oamenii străzii vor putea fi cazați la iarnă în nouă containere, construcții modulare care vor fi amplasate pe strada Homorod.

Cei de la „Dreptul la oraș” vor să scoată revista „Strada” măcar de două ori pe an. Numărul 3 al revistei ar putea ieși din tipar în noiembrie. Numărul 2 îl puteți citi aici: https://dreptullaorastimisoara.com/assets/files/strada/issue_02/dreptul_la_oras_strada_issue_02.pdf.

Citește și:

Jandarm plecat în Germania cu alți 11 colegi: ”Conducerea Jandarmeriei a ajuns să execute ordine politice”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE