Rezoluția adoptată de Parlamentul European după summit-ul în care s-a vorbit și despre securitatea României: „UE nu se va lăsa intimidată de Rusia”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție fermă prin care transmite un mesaj clar: Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania Rusiei de destabilizare. Cu 412 de voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri, eurodeputații s-au angajat să apere securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a statelor membre și să își continue sprijinul pentru Ucraina, a relatat News.ro.
Cuprins:
- Rusia este acuzată de provocări hibride lansate în Europa
- Belarus este considerată un complice la atacurile asupra UE
- Parlamentul European a cerut sprijin sporit pentru Ucraina și Republica Moldova
- UE și NATO trebuie să-și consolideze flancul estic
- Liderii europeni s-au întâlnit la summitul-maraton de la Bruxelles
Rusia este acuzată de provocări hibride lansate în Europa
Rezoluția subliniază că atacurile Rusiei asupra teritoriilor, spațiului aerian sau infrastructurii critice din Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România reprezintă o amenințare directă la adresa securității europene.
„Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian nu sunt incidente izolate, ci părți ale unei strategii mai ample de intimidare”, au declarat eurodeputații.
Acțiunile ostile sunt însoțite de o campanie agresivă de dezinformare care urmărește să răspândească frica, să destabilizeze regiunile afectate și să creeze justificări pentru eventuale represalii.
Belarus este considerată un complice la atacurile asupra UE
Responsabilitatea pentru aceste atacuri revine în totalitate Rusiei, conform textului rezoluției.
„Acțiunile Rusiei reprezintă o amenințare deliberată și sistematică la adresa securității, rezilienței și suveranității Uniunii Europene și a statelor sale membre”, se arată în document.
În plus, Parlamentul European a condamnat implicarea Belarusului în aceste atacuri hibride, considerându-l un complice al Moscovei.
Parlamentul European a cerut sprijin sporit pentru Ucraina și Republica Moldova
Parlamentul European a cerut accelerarea livrării de echipamente militare către Ucraina, cu prioritate pentru sistemele de apărare aeriană, muniții, drone și rachete.
De asemenea, eurodeputații au evidențiat importanța colaborării cu Republica Moldova, considerată esențială pentru combaterea amenințărilor cu drone rusești.
„Statele membre trebuie să majoreze finanțarea pentru Republica Moldova prin Instrumentul european pentru pace”, se mai precizează în rezoluția adoptată joi.
UE și NATO trebuie să-și consolideze flancul estic
Parlamentul European a solicitat crearea unei Uniuni Europene a Apărării, pentru a răspunde mai eficient la amenințările tot mai mari ale Rusiei.
Deputații au atras atenția asupra necesității consolidării flancului estic al UE și NATO, de la Arctica la Marea Neagră, pe toate dimensiunile: terestru, maritim și aerian.
„Incursiunile deliberate ale Rusiei nu au doar scopul de a destabiliza statele membre, ci și de a testa vulnerabilitățile capacităților de detectare și răspuns ale NATO”, au subliniat aceștia.
Mesajul transmis de Parlamentul European este clar: Uniunea Europeană rămâne unită și determinată să apere valorile și securitatea colectivă, în fața oricăror provocări venite din partea Rusiei.
Liderii europeni s-au întâlnit la summitul-maraton de la Bruxelles
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles într-un summit desfășurat pe parcursul mai multor ore, în care principalele teme au fost securitatea Europei, sprijinul pentru Ucraina și direcția viitorului buget european. Reuniunea a avut loc într-un context marcat de continuarea războiului din Ucraina și de presiunea tot mai mare asupra statelor europene de a investi mai mult în apărare și proiecte strategice.
În cadrul discuțiilor, liderii europeni au analizat măsurile prin care Uniunea își poate întări capacitatea de reacție în fața riscurilor de securitate și au reafirmat sprijinul pentru Ucraina. Pe agenda summitului s-au aflat și negocierile privind viitorul cadru financiar european, inclusiv modul în care vor fi finanțate noile priorități ale Uniunii în următorii ani.
Pentru România, reuniunea a avut o miză directă prin prisma poziției sale la granița estică a Uniunii și a interesului pentru consolidarea măsurilor de securitate în regiune.
