Cum păstrăm verdețurile proaspete ca să reziste o săptămână
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Verdețurile aromatice precum pătrunjelul, mărarul, busuiocul, menta, rozmarinul dau un plus de prospețime și de gust mâncărurilor, sunt pline de vitamine și minerale și este bine să le includem cât mai des în alimentația noastră. Totuși, după ce le cumpărăm, verdețurile își pot pierde prospețimea destul de repede, de aceea este bine să știm cum să le păstrăm cât mai mult timp.
Cuprins:
De ce să folosești cât mai des verdețurile în alimentație
Verdețurile aromatice fac parte din alimentația oamenilor de sute, chiar mii de ani. De cele mai multe ori le folosim pentru a da gust și prospețime mâncărurilor, fără să ne gândim că ele reprezintă și o sursă valoroasă de vitamine și minerale importante.
Pătrunjelul, mărarul, busuiocul, rozmarinul, cimbrul, oregano, leușteanul, menta sau coriandrul sunt doar câteva dintre plantele aromatice pe care le întâlnim frecvent în bucătărie.
Chiar dacă sunt consumate în cantități mai mici decât legumele propriu-zise, aportul lor nutritiv și beneficiile pentru sănătate sunt remarcabile.
Unul dintre cele mai importante motive pentru care verdețurile merită să fie incluse zilnic în alimentație este conținutul ridicat de vitamine și antioxidanți. Multe dintre ele sunt bogate în vitamina C, vitamina K, vitamina A, acid folic și diverse vitamine din complexul B. De asemenea, conțin minerale precum potasiu, calciu, magneziu și fier. Aceste substanțe contribuie la funcționarea normală a organismului, susțin sistemul imunitar, sănătatea oaselor, coagularea sângelui și buna funcționare a sistemului nervos, arată studiile citate de sciencedirect.com.
Pe lângă vitamine și minerale, verdețurile conțin numeroși compuși vegetali cu rol antioxidant.
Antioxidanții au capacitatea de a neutraliza radicalii liberi, molecule instabile care pot deteriora celulele și care sunt implicate în procesul de îmbătrânire și în apariția unor boli cronice. O alimentație bogată în alimente de origine vegetală, inclusiv verdețuri aromatice, este asociată cu un risc mai redus de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și anumite tipuri de cancer.
Deși verdețurile nu reprezintă un tratament în sine, ele fac parte dintr-un stil alimentar sănătos care contribuie la menținerea stării de bine pe termen lung.
Cele mai apreciate verdețuri proaspete pe care să le folosești la mâncăruri
Verdețurile nu sunt doar simple ingrediente folosite pentru decor sau aromă, așa cum am fi tentați să credem de multe ori. Ele sunt o sursă naturală de vitamine, minerale, fibre și antioxidanți care contribuie la menținerea sănătății și la funcționarea optimă a organismului.
Verdețurile pot face mâncarea mai gustoasă fără a fi necesar să adaugi cantități mari de sare, zahăr sau grăsimi. Folosirea plantelor aromatice pentru condimentarea preparatelor reprezintă una dintre cele mai simple și eficiente metode de a reduce aportul de sare, păstrând în același timp savoarea alimentelor.
Unele dintre cele mai folosite și mai îndrăgite verdețuri pe care să le incluzi în alimentație sunt:
Pătrunjelul
Pătrunjelul este una dintre cele mai apreciate verdețuri datorită valorii sale nutritive. Este foarte bogat în vitamina C, vitamina K și beta-caroten.
Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și la formarea colagenului, o proteină esențială pentru sănătatea pielii, a vaselor de sânge și a articulațiilor.
Vitamina K este importantă pentru coagularea normală a sângelui și pentru sănătatea sistemului osos.
În plus, pătrunjelul conține flavonoide și alte substanțe antioxidante care pot reduce stresul oxidativ din organism.
Fiind foarte aromat, pătrunjelul poate fi adăugat în supe, ciorbe, salate, sosuri, omlete sau preparate din pește și carne, oferind savoare fără a fi nevoie de cantități mari de sare.
Mărarul
Mărarul este recunoscut pentru aroma sa și pentru efectele sale benefice asupra digestiei. Uleiurile volatile din compoziția sa stimulează secreția enzimelor digestive și pot contribui la reducerea senzației de balonare.
Mărarul este o sursă de vitamina C, vitamina A și mangan și conține compuși fenolici cu proprietăți antioxidante. În bucătăria românească este folosit frecvent în salate, ciorbe, preparate cu cartofi, pește, legume sau murături, oferind atât gust, cât și un plus de nutrienți.
Busuiocul
Busuiocul este una dintre plantele aromatice emblematice ale bucătăriei mediteraneene. Frunzele sale conțin vitamina K, vitamina A, vitamina C și diferiți polifenoli cu rol antioxidant. Uleiurile esențiale din busuioc sunt intens studiate pentru proprietățile lor antiinflamatoare și antimicrobiene.
Consumat proaspăt, busuiocul păstrează o mare parte din compușii săi activi și poate transforma preparate simple, precum salatele, pastele sau sosurile de roșii, în mese aromate și nutritive.
Rozmarinul
Rozmarinul este apreciat pentru aroma intensă și pentru conținutul ridicat de compuși bioactivi, printre care acidul rozmarinic și acidul carnosic. Cercetările arată că acești compuși au efect antioxidant și pot contribui la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.
Rozmarinul este utilizat în special pentru preparatele din carne, cartofi, legume la cuptor sau pâine, însă poate fi folosit și la infuzii. Aroma sa puternică permite reducerea cantității de sare sau de grăsimi folosite în preparate, fără a compromite gustul.
Cimbrul
Cimbrul este o altă plantă aromatică valoroasă, bogată în timol și carvacrol, două substanțe cunoscute pentru proprietățile lor antimicrobiene. De-a lungul timpului, cimbrul a fost utilizat atât în alimentație, cât și în medicina tradițională. În prezent, studiile confirmă faptul că acesta conține numeroși antioxidanți și poate contribui la protejarea organismului împotriva stresului oxidativ. Gustul său intens îl face potrivit pentru preparatele din carne, leguminoase, supe sau legume coapte.
Oregano
Oregano este nelipsit din bucătăria mediteraneană și este una dintre plantele aromatice cu cea mai mare capacitate antioxidantă. Oregano poate fi utilizat atât proaspăt, cât și uscat, fiind ideal pentru pizza, paste, salate și sosuri.
Leușteanul
Leușteanul, foarte apreciat în bucătăria românească, este bogat în vitamina C și în compuși aromatici care oferă un gust delicios ciorbelor și supelor. De asemenea, conține fibre și substanțe vegetale care completează valoarea nutritivă a preparatelor. Folosit proaspăt, acesta adaugă prospețime și reduce nevoia de condimente bogate în sodiu.
Menta
Menta este cunoscută în special pentru efectele sale asupra digestiei și pentru senzația de prospețime pe care o oferă. Frunzele sale conțin mentol, un compus natural care poate contribui la relaxarea musculaturii tractului digestiv și la reducerea disconfortului abdominal la unele persoane.
Menta este utilizată atât în salate și preparate culinare, cât și în ceaiuri sau băuturi răcoritoare.
Tarhonul
Tarhonul este o plantă aromatică apreciată pentru aroma sa ușor dulceagă, fiind folosit frecvent în supe, sosuri, preparate din carne, salate și, în bucătăria românească, la murături și oțet aromatizat. Pe lângă faptul că oferă un gust deosebit mâncărurilor, tarhonul conține antioxidanți, vitamina K și cantități mici de vitamine din complexul B, potasiu și mangan.
Cum păstrăm verdețurile proaspete cât mai mult timp
Pentru a beneficia de cât mai mulți nutrienți și de aroma lor, verdețurile este recomandat să fie consumate cât mai proaspete, ideal în primele 4-7 zile de la cumpărare sau recoltare, dacă sunt păstrate corespunzător.
Cum păstrăm verdețurile proaspete la frigider
Pentru majoritatea verdețurilor fragede, precum pătrunjelul, mărarul, coriandrul sau leușteanul, frigiderul reprezintă cel mai potrivit loc de păstrare.
O metodă eficientă este învelirea lor într-un prosop de hârtie foarte puțin umed, care menține un nivel optim de umiditate fără a uda excesiv frunzele.
Buchetul se introduce apoi într-o pungă perforată sau într-o caserolă cu capac, fără a fi închisă complet ermetic. Prosopul de hârtie absoarbe excesul de umiditate care apare prin condens.
Busuiocul reprezintă o excepție importantă. Spre deosebire de celelalte verdețuri, acesta este sensibil la temperaturile foarte scăzute și poate suferi deteriorări dacă este ținut în frigider. Frunzele se înnegresc și își pierd aroma.
Plantele aromatice cu frunze mai ferme și lemnoase, precum rozmarinul, cimbrul sau salvia, sunt mai rezistente decât verdețurile fragede. Acestea pot fi păstrate în frigider, învelite într-un prosop de hârtie ușor umed și introduse într-o pungă sau într-un recipient închis.
Cum păstrăm verdețurile proaspete în pahar sau în borcan
O altă metodă foarte apreciată este păstrarea verdețurilor asemenea unui buchet de flori.
Se taie aproximativ un centimetru din baza tulpinilor, apoi acestea se așază într-un borcan sau într-un pahar cu puțină apă, suficientă cât să acopere partea inferioară a tulpinilor.
Deasupra se poate pune lejer o pungă de plastic pentru a reduce pierderea de apă prin evaporare. Pătrunjelul, coriandrul, menta și leușteanul se păstrează foarte bine astfel în frigider, iar apa trebuie schimbată la două-trei zile pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor.
Busuiocul proaspăt este bine să fie păstrat astfel, la temperatura camerei, într-un pahar cu apă, ferit însă de lumina directă a soarelui și de sursele de căldură.
Cultivarea verdețurilor în ghivece
Pentru verdețurile care se folosesc frecvent, o soluție excelentă este cultivarea lor în ghivece. Pătrunjelul, busuiocul, menta, cimbrul sau rozmarinul pot fi crescute cu ușurință pe balcon, pe pervazul ferestrei sau în grădină, dacă avem una.
Astfel, frunzele sunt recoltate doar atunci când este nevoie de ele, rămânând proaspete până în momentul consumului. În plus, plantele cultivate acasă își păstrează aroma proaspătă.
Sursă foto - Shutterstock.com
