Cuprins:
19 ani în Torino, iar apoi întoarcerea acasă. Pier spune că în România se trăiește mai bine
Plecat din România la 19 ani, Pier Bertig a lucrat ani la rând în industria metalurgică din Torino, însă criza l-a determinat să revină în țară. „A trebuit să părăsesc Torino chiar înainte de COVID, cu un enorm regret. Am sosit din România când aveam doar 19 ani, în 2003, orașul m-a acceptat și m-a crescut.
Astăzi însă, trăiesc la București și aici este mai bine, străzile sunt mai curate și mai liniștite și, mai presus de toate, sunt mai multe oportunități de muncă. Țara noastră, spre deosebire de Italia, în ultimii ani este în clară revenire”, spune românul de 42 de ani, potrivit Corriere della Sera.
Pier este unul dintre cei 5.000 de români care din 2019 până astăzi au ales să plece din Torino și să se întoarcă în România, fenomen descris drept o migrație de revenire.
O poveste de familie între două țări
În cazul lui, revenirea are și o dimensiune simbolică: este un „răspuns” la migrația inversă a familiei.
„Străbunicii mei erau italieni. După război, ca să nu sufere de foame, au plecat în România. La început trăiau în barăci și lucrau piatra, apoi s-au mutat la Tulcea, unde se află cea mai mare comunitate de italieni plecați și nu s-au mai întors. Îi numeau pendolari, dar ca să fie mai bine acceptați au schimbat numele din Berti în Bertig. Și eu sunt un amestec al celor două țări, de aceea m-au numit Pier”.
Carieră, criză și decizia de a o lua de la capăt
La 19 ani, atras de poveștile părinților despre Italia, a plecat la Torino în căutarea unui loc de muncă.
„Era 2003, în Italia se trăia foarte bine. Am găsit imediat un loc de muncă în domeniul metalurgic, într-o companie care producea rulmenți pentru industria auto”. Apoi criza din sector a schimbat totul: „După 16 ani reușisem să devin șef de secție, dar afacerile nu mergeau bine. Așa că firma a început să ofere plecări stimulate. Mai întâi celor aproape de pensie, apoi tuturor. Eu am mirosit vântul și am decis să accept. Văzând cum a evoluat piața auto la Torino, aș spune că am făcut alegerea corectă. Am ales o nouă provocare: întoarcerea în România, sunt mulțumit. Și astfel pot fi aproape de părinții mei în vârstă”.
Din industria auto, către artă
Odată întors în țară, Pier primește rapid mai multe oferte în industria auto, însă le refuză.
„Încă de mic am avut pasiunea pentru pictură, așa că am decis să investesc mica mea rezervă în visul meu. Astăzi reușesc să trăiesc din artă, vând tablouri și particip la expoziții internaționale, de la Los Angeles la Torino. M-am întors pentru câteva zile chiar acum doi ani, expunând lucrările mele la expoziția Cuori Migranti, găzduită în Mausoleul Bela Rosin din Mirafiori”.
Și acolo inima i s-a strâns: „Mi-e dor de prieteni și de arhitectura din Torino, de fiecare dată când mă plimbam prin centru eram extaziat. Poate și de aceea trăiesc azi la București: calea de mijloc corectă între cele două țări”.
Despre imigranți și schimbarea vremurilor
Pier consideră că Torino nu mai oferă condițiile din trecut.
„Epoca de aur pare încheiată, locurile de muncă sunt puține. E ciudat să o spun, dar acum există mai multe oportunități în România, inclusiv pentru tineri. Țările noastre au evoluat în direcții opuse. Sunt bucuros, dar și trist în același timp”.
El transmite și un mesaj privind integrarea străinilor: „Cred că ar trebui schimbată gestionarea imigranților, mai ales a celor nereglementați sau neintegrați. Sunteți prea permisivi, ar trebui mai multe controale și fermitate. Altfel se generalizează și străinii integrați ajung etichetați din cauza altora”.
„Voi rămâne recunoscător orașului Torino, dar este timpul să privesc spre viitor”, încheie Pier Bertig.
43.000 de români trăiesc în prezent în Torino
În Torino locuiesc în prezent aproximativ 43.000 de români, iar în întreaga regiune Piemonte numărul lor ajunge la 138.000. Înainte de COVID, cu cinci ani în urmă, cifra era mai mare cu aproximativ 5.000 de rezidenți. Migrația românilor spre Italia a început în 1989, odată cu prăbușirea regimurilor socialiste din estul Europei. Anterior, plecările erau rare și aveau preponderent motivație culturală, în special din rândul intelectualilor. După căderea lui Ceaușescu însă, fenomenul a devenit masiv: 77% din populația migrantă a părăsit România în căutarea unui loc de muncă în țări precum Italia, Spania, Germania sau Anglia.
Românii au constituit una dintre principalele forțe de muncă din Torino. Inițial, domeniile predominante erau cele de menaj, îngrijire și construcții. Schimbarea însă este vizibilă: astăzi, 23% dintre cele 31.000 de întreprinderi străine active în zona torineză sunt deținute de cetățeni români – 7.130 în total.
Aproximativ 2.000 de tineri români urmează studii la Universitatea din Torino și la Politehnico.
Mulți dintre cei stabiliți aici în urmă cu două decenii și-au construit afaceri sau se pregătesc pentru profesii precum inginerie sau drept.
Fenomenul întoarcerii în România a început în 2019
Tot mai mulți români însă aleg în prezent migrația inversă – întoarcerea în țară.
Procesul a început în 2019 și s-a accentuat după pandemie. Motivele sunt diverse, explică jurnalista Luiza Diculescu, stabilită la Torino din 2009 ca trimis special: „Totul a început cu COVID, dar mulți revin în România deoarece economia a crescut mult, și datorită antreprenorilor italieni care investesc la noi. Este însă o migrație marginală – Torino face parte din casa noastră”.
Românii, cea mai mare comunitate de străini din Italia
Aproximativ 1,08-1,14 milioane de români trăiesc în Italia ca rezidenți în 2024-2025, reprezentând cea mai mare comunitate de străini din țară (circa 21-22% din totalul imigranților), cu cifre oficiale de la ISTAT indicând 1.083.774 la 1 ianuarie 2024 și Ministerul de Interne 1.137.728 în 2024.
Românii sunt prezenți în 19 din cele 20 de regiuni italiene, cu concentrații majore în Lazio (196.473), Lombardia (170.871) și Piemonte (133.356), unde formează comunități stabile în sectoare precum construcții, îngrijire și servicii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_75c5eec8d7a721ae4b61bc4ba5101b05.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_871a5b820cffe061eccc4a31ae6a03ff.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ec4b174ad68e220a353089dae85ed66d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8a2898164c3a2636657fdcb5e90b2b05.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_28eaa3a9647f2284937fa1170cde6ad8.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f8f5250726ee9158a1f6381660015fe6.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_fcdb6bf189bf4ea00e30fc9dce5ef085.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_639a4cca29d53091d1e53d75d31c6b47.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_86e17366f78dfafc98fd4d5383322104.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_fe3124b46efc710499365c785c6a414d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_b28fcd65bcf87105693f9438d93e8e3b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_fc075a891528c54e8e20c6bb15832f17.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_f820f8dbf82e5028a7e001692a095241.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_39c680ae7aa9fe0c2c4ae2d05ba442eb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_534bec0b3278ae842fda8565ea6b338d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_5665e67f4abf70507e05cbdf1ee3f0f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_42a50ea421659d114e07729ad544c33d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_6663a57566b1ae68e8840b9e825f28e6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_ec80542e800edaef7d5a171ac0454dfc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_b640ed96ebae1645603caf0be5c53c63.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_d0401b6f41e6d713f5493398c089d9a0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_c6322e9f5be8ce9deea60abf83ec9f7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_ec0e9a83527ae0b80c096b3eae4759fc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/pier-bertig-roman-intors-din-italia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_97b090a302c37c5ec8fae48158a65d47.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_65969fe4f8ec8fa674e67c93279056cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/romania-cere-acordul-emiratelor-arabe-unite-pentru-a-l-urmari-penal-pe-horatiu-potra--fotografii-inquam-photos-octav-ganea-shutterstock.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/kaufland-logo-magazin.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_9307759cc46dd5404ca96e5a71b37ff9.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_ec3ab005bae64e0d8869958b255e3136.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/ariana-castiga-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/desafioaventura-1-1-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_3aa0576a117302d945ce54f229d85b45.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_abfd94400e4eb40f5ce4053f71cf466c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_602dfadbcf5b8617564e03805145dd71.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/nicusor-dan-spune-ca-cresterea-salariului-minim-duce-oamenii-in-somaj-ne-plac-salariile-mari-dar-trebuie-un-echilibru-e1762538454965.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/nicusor-dan-mesaj-de-anul-nou-in-2026-este-esential-ca-statul-sa-fie-eficient-iar-marea-coruptie-sa-nu-isi-gaseasca-locul-e1767219807635.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/imagine-mana-semnificatie-ordin.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/masurare-talie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/boala-alzheimer.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/anul-nou.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/mesaje-de-sfantul-ion-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/12/mesaje-de-craciun-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/bloc-sigurante-masina.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/copil-scaun-auto.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/masina-cod-morse.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/the-vulgar-chef-mancare-romaneasca-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/autostrada-a7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/ciprian-serban-hepta8610910-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/nicusor-dan-a-revenit-dupa-ce-a-spus-ca-apele-romane-sunt-vinovatul-pentru-lipsa-apei-potabile-in-prahova-si-dambovita-e1764777968665.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/klaus-iohannis-nicusor-dan--foto--presidency-ro.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/ilustratie-strada--foto-dumitru-angelescu-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/bulgaria-intra-in-euro--foto-ilustrativ-shutterstock2180172467-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/manifestatie-organizata-in-fata-ambasadei-iranului-din-londra-in-semn-de-sprijin-pentru-poporul-iranian-foto-profimedia-e1767602087990.jpg)
Tudor44. 08.12.2025, 14:04
Parcă ar fi numai Torino .. alimentele sunt mult mai ieftine in Italia , într-adevăr chiriike sunt scumpe dar depinde unde și ce parte a orașului stai suburbi centru etc.
Pauly369 08.12.2025, 16:58
Dacă trăiești intr-o bulă numai cu artiștii tăi, expozitii, viață de noapte și centru, cred și eu. Du-te la o sectie de poliție să îți rezovi ceva, mergi prin spitale, du-te cu niste acte pe la instituții, ia-o așa pe jos prin Rahova, Ferentari, Luica, capat Pantelimon, Poarta 4. Ia puțin contact cu lumea reala și oamenii de rând intr-o viață a oamenilor de rând și îți va trece de Romania, deschide-ti o afacere și sa vezi ce ai de tras de sus pana jos. Mult succes!
HaiducMM 08.12.2025, 19:19
Tudor44. • 08.12.2025, 12:04
Parcă ar fi numai Torino .. alimentele sunt mult mai ieftine in Italia , într-adevăr chiriike sunt scumpe dar depinde unde și ce parte a orașului stai suburbi centru etc.
Chiriile sunt mai scumpe dar depinde de care parte stai (dai imobil în chirie sau plătești chirie) :))
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.