Peste 2.400 de români cer corectarea unei discriminări. Pacienți excluși de la accesul complet la servicii medicale

Asociația „Da, și eu pot să lupt cu diabetul!” a inițiat o petiție online pentru a modifica noile reglementări

Doar pacienții fără venituri înscriși în programele de oncologie, HIV/SIDA și tuberculoză beneficiază automat de întregul pachet de servicii medicale de bază, fără plata contribuției la asigurările de sănătate, potrivit noilor reglementări privind Programele Naționale de Sănătate. Începând cu 1 ianuarie 2026, persoanele cu diabet zaharat neasigurate în sistemul public de asigurări de sănătate nu mai beneficiază de acces complet la servicii medicale, deși diabetul este o boală cronică, incurabilă, care necesită monitorizare și îngrijire permanentă. Aceste persoane beneficiază gratuit doar de serviciile medicale din pachetul de bază și de medicamentele din Programul Național de Diabet, în timp ce restul investigațiilor sunt contra cost. 

Cristian Airinei, fondatorul Asociației „Da, și eu pot să lupt cu diabetul!” a inițiat o petiție online adresată Guvernului și Parlamentului României prin care solicită modificarea de urgență a acestor prevederi. Până acum au semnat peste 2400 de români această petiție. „Diabetul se gestionează zilnic, toată viața. Limitarea accesului la îngrijire crește riscul de orbire, amputări și insuficiență renală. Această măsură nu este o economie, ci o amânare a unor costuri mult mai mari”, se arată în textul petiției.

Cristian Airinei a declarat că ,,aceste servicii medicale reprezintă un minim necesar, nu îngrijirea completă de care are nevoie o persoană cu diabet”, motiv pentru care Asociația va continua să facă presiuni asupra autorităților să ia măsuri. 

,,Chiar nu știm în momentul de față care va fi răspunsul autorităților. Dar vom continua, dacă nu va avea ecou petiția. Se face o discriminare între pacienții din România în momentul de față”, a spus Airinei.

Reprezentantul Asociației „Da, și eu pot să lupt cu diabetul!” a mărturisit că nu știe câți români cu diabet se află în această situație. ,,Nu știm câți pacienți cu diabet sunt neasigurați. Încă nu avem semnale de la persoane cu diabet, dar vor începe să apară. Ne așteptăm la un val mare de pacienți cu diabet, neasigurați”, a avertizat Cristian Airinei.

Creștere de 10% a cazurilor de diabet zaharat în România

Conform datelor prezentate de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, unul din 9 români trăiește cu diabet. La sfârșitul anului 2024, în România figurau 1.346.163 de persoane cu diabet aflate sub tratament, dintre care 5.614 copii.

„Avem o creștere anuală de 10% a cazurilor. Estimăm o prevalență reală între 12% și 15%, ceea ce înseamnă că aproximativ jumătate din persoanele cu diabet nu sunt încă diagnosticate”, a declarat prof. dr. Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

În jur de două milioane de persoane trăiesc în România cu diabet zaharat, însă nu toate urmează un tratament medicamentos.

Costurile directe ale Programului Național de Diabet s-au ridicat în 2024 la 2 miliarde 865 de milioane de lei, bani alocați preponderent pentru medicație. Însă, fără monitorizarea complicațiilor diabetului zaharat, această investiție riscă să fie irosită.

Pacienții cu diabet au risc de 25 ori mai mare de amputație 

Diabetul zaharat este o boală cronică, care atacă întreg organismul. Netratat sau necontrolat, diabetul poate duce la retinopatie diiabetică, inclusiv orbire, la nefropatie diabetică, ce poate evolua în insuficiență renală și necesitatea dializei. Diabeticii au risc de infarct miocardic și accident vascular cerebral (AVC) de 2-4 ori mai mare decât persoanele sănătoase. Mai pot face o complicație numită Piciorul Diabetic, principala cauză a amputațiilor non-traumatice.

As.univ.dr Sorina Ispas, medic diabet, nutriție, boli metabolice a precizat că are din ce în ce mai mulți pacienți la cabinet care devin peste noapte neasigurați și care dacă nu-și monitorizează boala, riscă în timp să facă complicații.

,,Mă trezesc peste noapte cu pacienții că sunt neasigurați, pentru că nu spun și sistemul nu arată lucrul acesta. În momentul de față am destul de mulți pacienți cu diabet zaharat neasigurați și da, ei sunt în programul național. Însă impactul clinic al noilor măsuri ar putea fi sumbru pentru unii dintre aceștia”.

Dr. Viorel Ispas, chirurg vascular la Spitalul Clinic CF Constanța, a explicat care pot fi repercusiunile blocării pacienților neasigurați în „pachetul minimal”.

,,Până acum, un diabetic putea fi trimis de la diabetolog la cardiolog sau chirurg vascular, figurând ca asigurat prin programul național. Din 2026, acești pacienți sunt asigurați doar în programul național al bolii de bază. Bolile vasculare sunt complicații directe ale diabetului. 50% dintre pacienții cu arteriopatie sunt diabetici. Dacă nu mai beneficiază de angio-CT gratuit sau de consulturi, riscă să-și piardă membrele inferioare”. 

O persoană cu diabet are un risc de 15 până la 25 de ori mai mare de a suferi o amputație de membru inferior față de o persoană sănătoasă.În România, se realizează aproximativ 1 amputație la fiecare oră din cauza complicațiilor diabetului.

,,În clinicile mari, un consult de chirurgie vasculară poate ajunge la 500-600 lei, o sumă imposibil de achitat pentru un pacient fără venituri. Consecința? Pacientul ajunge la medic abia când singura soluție rămâne amputația – o procedură mult mai scumpă pentru stat decât prevenția”, a avertizat dr. Viorel Ispas. 

Medicul diabetolog Sorina Ispas atrage atenția că și tratamentul medicamentos în sine necesită monitorizare constantă. „La inhibitorii de SGLT2 trebuie să urmărești potasiul, la Metformin trebuie să verifici vitamina B12. Nu poți doar să dai rețete fără investigații”. „Diabetul nu se vindecă. Complicațiile pot fi prevenite. Accesul la îngrijire medicală nu trebuie să depindă de bani”, este concluzia reprezentantului Asociației „Da, și eu pot să lupt cu diabetul!” și inițiatorul petiției online.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro