Diferența dintre murături în oțet și în saramură - care sunt mai bune
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Murăturile se pot număra printre cele mai bune preparate consumate în sezonul rece, fiind bogate în vitamine și minerale și chiar probiotice. Murăturile se pot pune în saramură sau în oțet, după preferință. Dintre acestea însă, cele în saramură pot avea mai multe beneficii pentru sănătate. Descoperă, așadar, care este diferența dintre murtăturile în saramură și cele în oțet.
Cuprins:
Ce beneficii au murăturile în saramură
Murăturile fac parte din tradiția culinară a multor popoare, nu doar din bucătăria românească, unde sunt prezente la masa, mai ales în sezonul rece. Dincolo de gustul lor plăcut, acrișor și revigorant, murăturile oferă o serie de beneficii importante pentru sănătate, mai ales atunci când sunt preparate în saramură.
Murăturile sunt legume sau fructe conservate și există două metode principale de murare. Prima este murarea în oțet, care conservă alimentele rapid, printr-un mediu acid creat artificial. A doua, considerată mai naturală și mai valoroasă din punct de vedere nutrițional, este murarea în saramură, adică într-o soluție de apă și sare.
Murăturile în saramură se obțin prin fermentație lactică. Acest proces nu doar că păstrează legumele, ci le și îmbogățește din punct de vedere nutritiv.
Principalul motiv pentru care murăturile în saramură sunt atât de apreciate este faptul că ele conțin probiotice naturale.
Spre deosebire de murăturile în oțet, cele în saramură nu distrug enzimele naturale ale legumelor și nu necesită fierbere, ceea ce înseamnă că o mare parte din vitamine și minerale se păstrează.
Printre cele mai populare murături în saramură se numără castraveții, varza, gogonelele, morcovii, conopida, ardeii sau sfecla. Fiecare dintre acestea își păstrează o mare parte din proprietățile nutritive și capătă, prin fermentație, un gust aparte și o textură plăcută.
Susțin digestia
Unul dintre cele mai importante beneficii ale murăturilor în saramură este susținerea digestiei. Probioticele ajută la o digestie mai bună, la prevenirea balonării și la absorbția eficientă a nutrienților din alimente. Un intestin sănătos este strâns legat de un sistem imunitar puternic, iar consumul regulat de murături fermentate poate contribui la întărirea imunității.
Bogate în vitamine, minerale și antioxidanți
Murăturile sunt, de asemenea, o sursă valoroasă de vitamine, în special vitamina C, vitamina K și unele vitamine din complexul B. Prin fermentație, unele vitamine devin chiar mai ușor de asimilat de către organism.
Un alt avantaj important este conținutul de antioxidanți. Aceștia ajută la combaterea stresului oxidativ și pot contribui la protejarea celulelor împotriva îmbătrânirii premature. În plus, murăturile au un aport caloric scăzut, ceea ce le face potrivite și pentru persoanele care doresc să își mențină greutatea sau să slăbească.
Ce beneficii au murăturile în oțet
Murăturile în oțet se obțin prin conservarea legumelor într-o soluție de oțet, apă, sare și, uneori, zahăr sau condimente. Oțetul creează rapid un mediu acid care împiedică dezvoltarea bacteriilor și permite păstrarea alimentelor pe termen lung. Spre deosebire de murăturile în saramură, acestea nu trec printr-un proces de fermentație.
Conțin fibre, pot stimula digestia
Murăturile în oțet își păstrează și ele o parte importantă din fibrele alimentare. Fibrele sunt esențiale pentru tranzitul intestinal, pentru senzația de sațietate și pentru menținerea sănătății digestive, chiar dacă nu sunt însoțite de probiotice.
Murăturile în oțet pot stimula digestia prin aciditatea lor. Oțetul favorizează secreția sucurilor gastrice, ceea ce poate ajuta digestia meselor mai grele, în special a celor bogate în grăsimi. Din acest motiv, murăturile în oțet sunt adesea consumate ca garnitură lângă preparate consistente.
Puține calorii
Un alt beneficiu important este aportul scăzut de calorii. Murăturile în oțet sunt, în general, sărace în calorii, ceea ce le face potrivite pentru persoanele care doresc să controleze greutatea corporală, oferind gust și varietate fără un aport caloric semnificativ.
În funcție de leguma folosită, murăturile în oțet pot furniza vitamine și minerale, chiar dacă o bună parte dintre acestea se pierd în timpul procesului de conservare. De exemplu, castraveții, ardeii sau sfecla murată pot aduce un aport modest de vitamina C, potasiu sau antioxidanți.
Oțetul în sine, mai ales cel natural (de mere, de vin), este asociat cu unele efecte benefice, precum susținerea controlului glicemiei după mese sau îmbunătățirea sensibilității la insulină, atunci când este consumat în cantități mici.
Murăturile în oțet nu sunt lipsite de beneficii, chiar dacă nu ating nivelul nutrițional al murăturilor fermentate în saramură. Ele aduc fibre, gust, varietate, un aport caloric redus și pot susține digestia prin efectul oțetului. Consumate echilibrat, ca parte a unei alimentații variate, murăturile în oțet își au locul lor și pot completa cu succes mesele de zi cu zi.
Află mai multe despre Beneficiile consumului de murături pentru sănătate
Diferența dintre murăturile în oțet și cele în saramură - care sunt mai bune
Diferența dintre murăturile în saramură și cele în oțet nu ține doar de modul de preparare, ci și de efectele asupra sănătății, de valoarea nutrițională și, desigur, de gust. Deși ambele tipuri au rolul lor în alimentație și în tradiția culinară, ele nu sunt același lucru, iar alegerea poate depinde atât de preferințe, cât și de nevoile organismului.
Aportul de nutrienți
Murăturile în saramură se obțin printr-un proces natural de fermentație lactică. Apa și sarea creează un mediu în care bacteriile benefice transformă zaharurile din legume în acid lactic. Acest proces durează mai mult, dar are avantajul că păstrează legumele ”vii”, cu microorganisme benefice.
Murăturile în oțet, în schimb, sunt conservate prin acidifiere rapidă. Oțetul este adăugat direct, iar mediul acid rezultat oprește dezvoltarea bacteriilor. Practic, legumele sunt conservate, nu fermentate. Procesul este mai rapid și mai ușor de controlat, însă nu aduce aceleași transformări benefice ca fermentația naturală.
Din punct de vedere al beneficiilor, murăturile în saramură sunt considerate superioare. Ele conțin probiotice naturale, care susțin sănătatea florei intestinale, digestia și sistemul imunitar. În plus, fermentația face ca unele vitamine și minerale să fie mai ușor absorbite de organism. Vitamina C, vitamina K și unele vitamine din complexul B sunt mai bine valorificate.
Gustul
Gustul este unul dintre cele mai evidente elemente care diferențiază cele două tipuri de murături. Murăturile în saramură au un gust mai echilibrat. Acrișorul este natural, obținut prin fermentație, și se îmbină cu aromele legumelor și condimentelor.
Murăturile în oțet au un gust mai ascuțit, dominat de aciditatea oțetului. Acrul este mai intens, iar aromele legumelor sunt uneori estompate.
Mulți oameni preferă murăturile în oțet pentru gustul lor puternic, în timp ce murăturile în saramură sunt apreciate pentru senzația mai naturală pe care o oferă. Din punct de vedere al gustului, așadar, nu putem spune care sunt cele mai bune, pentru că acest lucru ține în primul rând de preferințele personale.
Riscuri și contraindicații ale consumului de murături
Deși murăturile sunt apreciate pentru gustul lor și, în special cele în saramură, pentru beneficiile aduse sănătății, ele nu sunt lipsite de riscuri și contraindicații. Ca orice aliment, murăturile trebuie consumate cu măsură, deoarece în anumite situații sau pentru anumite categorii de persoane pot provoca neplăceri sau pot agrava probleme existente.
Conținutul ridicat de sare
Cel mai important risc asociat consumului de murături este aportul crescut de sare. Atât murăturile în saramură, cât și cele în oțet pot conține cantități semnificative de sodiu. Consumul excesiv de sare poate duce la creșterea tensiunii arteriale, retenție de apă, balonare și, pe termen lung, la suprasolicitarea rinichilor și a sistemului cardiovascular.
Persoanelor cu hipertensiune arterială, boli renale, insuficiență cardiacă sau edeme li se recomandă un consum limitat de murături sau chiar evitarea lor în anumite perioade.
Balonare și disconfort intestinal
În cazul murăturilor în saramură, conținutul de probiotice și procesul de fermentație pot provoca, la unele persoane, balonare, gaze sau disconfort intestinal, mai ales la început sau dacă sunt consumate în exces. Persoanele cu sindrom de colon iritabil, intoleranțe digestive sau un microbiom intestinal sensibil au nevoie să le consume cu prudență.
Conținutul de zahăr și aditivi în murăturile din comerț
Multe murături din comerț conțin zahăr, conservanți și potențiatori de gust. Aceste ingrediente pot fi problematice pentru persoanele cu anumite probleme de sănătate sau pentru cele care doresc o alimentație cât mai naturală.
Descoperă cele mai bune rețete de gogonele murate pentru iarnă.
Sursă foto - Shutterstock.com
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
dabaca2020 15.01.2026, 18:29
Muraturile in saramura ,le ador ,pentru gustul,savoarea si continutul de probiotice sanatoase ptr intestine !