Totul despre tratamentul diabetului zaharat

Diabetul ocupă un loc din ce în ce mai important în acest top, iar diabetul zaharat de tip 2 este cea mai des întâlnită formă a bolii.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2030, există pericolul ca diabetul să reprezinte cea de-a șaptea cauză de deces, pe glob.

România se află pe locul 2 în Europa în ceea ce privește incidența diabetului zaharat de tip 2; prevalența acestei afecțiuni la populația adultă este de 11,6%, adică aproximativ 2 milioane de persoane, iar prediabetul are o prevalență de peste 16%.

Caracteristica principală a diabetului este faptul că organismul nu poate folosi eficient insulina. La început pancreasul compensează, producând mai multă insulină, dar cu timpul, pe măsură ce boala evoluează, acesta nu mai poate ține pasul, iar valorile glicemiilor încep să crească. Dacă organismul este expus mai mult timp la valori glicemice peste normal, acestea vor începe să afecteze diverse organe și sisteme, cele mai sensibile fiind ochii, rinichii, sistemul nervos și inima.

“Diabetul zaharat tip 2 se tratează prin modificarea stilului de viață, medicamente orale și insulină. Unii oameni își pot ține diabetul sub control printr-o alimentație echilibrată și sport, dar majoritatea pacienților vor necesita tratament medicamentos și/sau insulină. Diabetul zaharat de tip 2 este o boală evolutivă; chiar dacă la început nu veți avea nevoie de pastile, cu timpul glicemia va necesita un tratament din ce în ce mai riguros.”, avertizează dr. Ioana Florențiu, medic specialist diabet zaharat, nutriție, boli metabolice.

Recomandări

Nicușor Dan poate să se apuce de prezidențiale. Îl ajută PSD și PNL

Ce categorii de persoane prezintă risc de diabet

Există și anumite persoane ce prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta diabet zaharat tip 2, respectiv: cele trecute de 40 ani, supraponderale sau obeze, sedentare. Mai mult, riscul crește suplimentar dacă suferiți de hipertensiune arterială, dacă aveți în familie persoane diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 (chiar și la o vârstă înaintată), iar pentru femei – dacă au născut un copil cu greutatea mai mare de 4 kg.

Dacă vă regăsiți pe această listă este recomandat să vă determinați anual glicemia și profilul lipidic. De asemenea, la primele semnale de alarmă (senzația de gură uscată, consum excesiv de lichide, urinat des, scădere în greutate, tulburări de vedere, dureri și furnicături ale picioarelor, fatigabilitate) trebuie să vă prezentați la un consult de specialitate.

Valoarea normală a glicemiei dimineața, pe nemâncate, este între 60 și 100 mg/dl; valorile mai mari de 100 mg/dl se investighează de către medicul diabetolog prin analize de specialitate. În funcție de rezultate, puteți stabili împreună un plan de urmărire și tratament pe termen lung, fie că este vorba de modificarea stilului de viață, pastile sau insulină.

Recomandări

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul său: „Vor deveni cu siguranţă o ţintă”

“Investigațiile și tratamentul diabetului zaharat sunt decontate integral de către CNAS prin programul național de diabet zaharat. Astfel, cu trimitere de la medicul de familie, pacienții se pot prezenta la o primă consultație gratuită la medicul diabetolog.

Dupa confirmarea diagnosticului se va completa o fișă de dispensarizare (de luare în evidență). Este important de știut că un pacient nu se poate prezenta la un al doilea medic diabetolog după înregistrare, decât cu acordul medicului curant (cel care a înregistrat inițial pacientul) și cu o copie după fișa de dispensarizare.”, explică dr. Ioana Florențiu.

Urmărirea pacienților cu diabet zaharat se poate face lunar sau trimestrial. Foarte important, o dată la 6 luni ar trebui efectuată o spitalizare de zi, adică o formă de internare cu durata de câteva ore, perioadă în care se pot efectua mai multe investigații pe care medicul le consideră necesare, de exemplu: analize de sânge, de urină, electrocardiogramă, ecografie abdominală, diverse consulturi de specialitate (oftalmologic, neurologic, cardiologic).

Spitalizarea de zi are o durată de maxim 12 ore, timp în care se pot face mai multe investigații medicale clinice și paraclinice, pentru diverse afecțiuni – consulturi de specialitate, analize de laborator, investigații imagistice (ecografii, radiografii etc.), mici intervenții chirurgicale (dermatologice, microchirurgie, implantare de camere pentru chiomioterapie etc.), tratamente injectabile sau perfuzabile. La externare, pacientul poate beneficia de aceleași servicii ca la spitalizarea continuă, adică primește bilet de externare, scrisoare medicală, rețetă compensată sau gratuită, concediu medical, referate, certificate medicale etc.

Test: Eşti predispusă să faci diabet zaharat?

Urmărește-ne pe Google News