Libertatea are cifrele oficiale: România a deportat în 2021 mai mulți afgani decât a primit

Din acestea, au fost aprobate doar 25, alte 778 de solicitări au fost respinse, iar restul sunt încă în analiză. Practic, de la începutul anului, mai puțin de 1% dintre afganii care au cerut protecție din partea statului român au și primit-o.

Deciziile după analiza dosarelor depuse de afganii ajunși în România au fost luate „cu raportare la situația din țara de origine, anterior evenimentelor actuale”, precizează IGI, în răspunsul oferit ziarului.

Anul trecut, aproximativ 2.400 de afgani au solicitat azil pe teritoriul țării noastre, dintre care doar 667 au primit protecție din partea statului român.

Afganii deportați „au trecut ilegal granița”

Situația din Afganistan a determinat România să analizeze posibilitatea de a prelua refugiați care fug din țara lor de frica talibanilor. După ce Ministerul de Externe de la București a spus că se gândește să le ofere azil afganilor care au colaborat în ultimii 20 de ani cu armata română, Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit miercuri, 25 august, în ședință, și a decis să trimită 200 de militari în Afganistan pentru următoarele șase luni, pentru evacuarea și relocarea cetățenilor afgani.

Până la o decizie definitivă privind numărul refugiaților pe care i-ar putea primi țara noastră, cifrele oficiale arată că, cel puțin anul acesta, România a deportat mai mulți afgani decât a primit.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Este vorba despre cetățeni afgani care nu au primit accept pentru ședere, ori cărora nu le-a mai fost prelungit acest drept, explică IGI. Aceștia au trecut ilegal granița, iar în momentul în care au fost deportați forțat, nu erau solicitanți de azil. Pentru că nu au primit nici drept de ședere și nici vreo formă de protecție, afganii ar fi trebuit să părăsească țara în termen de 15 zile.

IGI nu spune dacă a avut sau nu informații despre situația din Afganistan

Deportările au avut loc înainte de 8 iulie, dată în care Ministerul de Externe din Afganistan a cerut Comisiei Europene suspendarea returnărilor afganilor din alte state, precizează Inspectoratul General pentru Imigrări.

Instituția nu explică însă dacă a avut sau nu informații sau semnale că situația din Afganistan se va înrăutăți după retragerea aliaților NATO, astfel încât să suspende din timp deportările cetățenilor afgani din România.

Solicitările de azil, respinse în masă

În jur de 520 de cetățeni afgani au permise de ședere, 179 dintre ei având o formă de protecție (au primit statut de refugiat sau protecție subsidiară), potrivit IGI. 

Instanțele de judecată resping de multe ori contestațiile cetățenilor afgani cărora IGI le-a respins, la rându-i, solicitările de azil pentru că nu le considera întemeiate, după cum a arătat Libertatea.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

UNHCR: „Persoanele care au fost respinse pot aplica din nou pentru azil”

În numărul de respingeri sunt luate în calcul și procedurile de acordare a azilului nefinalizate, spune Gabriela Leu, reprezentanta din România a Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR). De aici poate fi numărul de dosare închise atât de mare – 778, raportat la numărul de solicitări de azil aprobate – 25. 

„Există posibilitatea ca ei să plece mai departe înainte să-și finalizeze procedura de azil în România. Dacă pe parcurs persoana nu se mai prezintă, se va închide cererea respectivă și se consideră respinsă”, a explicat Gabriela Leu pentru Libertatea.

Referitor la afganii deportați, Leu se ferește să comenteze pentru că „sunt cazuri private și dosare pe care nu le cunosc”. Însă subliniază că este vorba strict de o aplicare a legii. Iar printre recomandările trimise de UNHCR statelor, inclusiv României, se află și suspendarea îndepărtării forțate de pe teritoriul României a afganilor, până la rezolvarea situației de-acolo.

„În pandemie, România chiar a ținut granițele deschise. Cei care au solicitat protecție internațională au primit chiar și atunci când mișcările au fost reduse, iar granițele altor țări, închise. Cred că autoritățile au ținut cont de nevoia de protecție a oamenilor. Nu e vorba de ambiție, ci de aplicarea legii”, a punctat Leu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro