„România va avea 10.000 de cereri de azil din Afganistan, de patru ori mai mult decât acum”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape 2.400 de cetățeni afgani au cerut azil în România, anul trecut, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, dintre care doar 667 au primit o formă de protecție din partea statului român. Acum, după preluarea puterii de către talibani, numărul cererilor ar putea ajunge și la 10.000 până la sfârșitul anului, estimează Flavius Ilioni-Loga, directorul executiv al unui ONG din Timișoara care ajută migranți.
Cuprins:
LOGS Timișoara are în grijă în jur de 30 de migranți afgani, iar directorul asociației descrie, într-un interviu pentru Libertatea, trăirile lor după ultimele evenimente din țara lor natală.
„Sunt triști, sunt la pământ, sunt îngrijorați”, spune Flavius Ilioni-Loga.
„Taliban no good”
Reporter: Cum vedeți dumneavoastră situația din Afganistan, ca lucrător social care lucrează cu migranții ?
Flavius Ilioni-Loga: E groaznic ce se întâmplă. Și noi am avut un weekend plin de stres. Mai ales când am văzut că a fost invadat Kabulul de talibani.
Cei cu care lucrăm noi și cărora le oferim asistență, avem vreo 30 de bărbați și femei, ne spun „Taliban no good”. Nu vorbesc foarte bine engleză, dar cât să înțelegem că ceea ce se întâmplă pentru ei este foarte alarmant.
Sunt triști, sunt la pământ, sunt îngrijorați. Am primit multe cereri de interviu cu ei din partea presei, dar nu vor să vorbească cu nimeni. Vă dați seama, le este și teamă.
Urmăresc pe TikTok mesaje, unii oameni din echipa noastră au aflat de persoane care au fost ucise acolo. E clar îngrijorător și nimeni nu cred că se aștepta să se întâmple atât de multe atât de repede. Erau previziuni care spuneau că Kabul ar putea să cadă în 90 de zile. De fapt, a căzut peste noapte.
Ce ne îngrijorează pe noi, ca stat în care s-a triplat numărul de cereri de azil, e că oamenii vor pleca în continuare și vor căuta siguranță. Iar noi trebuie să ne gândim în avans ce vom face.
„Vom avea o provocare de a-i integra pe afgani”
- La ce să ne așteptăm noi, România?
- Va fi clar un nou exil de sute de mii de oameni care vor pleca. Am văzut ce s-a întâmplat pe aeroportul din Kabul, am văzut oameni agățați de avion. Oamenii încearcă să fugă, sunt îngroziți acum, după 20 de ani în care au învățat cum arată o democrație și cum arată drepturile femeilor. Sunt îngroziți că se vor întoarce în urmă cu 20 de ani.
Va fi un nou val de refugiați, iar noi, ca stat european, suntem aici, la răscrucea drumurilor spre Europa. Cred că numărul cererilor de azil va crește simțitor de mult. Având în vedere situația de acum, statul român va trebui să ofere mai multe răspunsuri pozitive. Vom avea o provocare de a-i integra pe acești oameni.
Aproape 2.400 de solicitări de azil ale cetățenilor afgani în România, anul trecut
- Dar România ar fi varianta mai ușoară sau mai bună pentru acești refugiați?
- 2020 a demonstrat asta. Numărul cererilor de azil s-a triplat față de 2019.
2.384 de afgani
au cerut anul trecut azil în România, conform IGI
Avem, în total, peste 6.000 de cereri de azil, dacă nu mă înșel, de la începutul anului 2021 până acum (aceasta nu este cifra oficială confirmată de autorități, n.red.), ceea ce înseamnă că până la sfârșitul lui 2021 vom avea un record, până la 10.000 de solicitări de azil doar din Afganistan, față de 2.000-3.000 din anii anteriori.
Evident că ruta se schimbă, dar România e pe această rută, fie că e destinație, fie că e tranzit.-
În 2020, în România doar în 667 de cazuri de solicitări de azil a fost acordată o formă de protecție, dintre care: 251 de persoane au primit statutul de refugiat, iar pentru 416 persoane a fost acordată protecția subsidiară (pentru cetățenii străini care nu îndeplinesc statutul de refugiat, dar pentru care există motive să se creadă că sunt în risc serios dacă se întorc în țara de origine), conform Inspectoratului General pentru Imigrări.
Acoperiți de Convenția de la Geneva
- Vă așteptați ca România să aprobe mai multe solicitări decât până acum?
- Sută la sută. În momentul de față, oamenii care pleacă de acolo și se tem pentru viața lor se încadrează complet în ceea ce spune Convenția de la Geneva că înseamnă refugiat. Adică o persoană care nu poate rămâne în țara sa pentru că va fi victima persecuției din cauza convingerilor religioase, politice, minorități etnice, orientări sexuale. Și oamenii care pleacă acum din Afganistan exact de asta pleacă, din convingeri ideologice diferite. Dacă ar rămâne acolo probabil ar fi persecutați. Persecuție poate să însemne până la moarte, tratamente inumane.
Lupta pro și contra refugiați
- Ați scris zilele trecute pe Facebook că „mii de afgani ar putea ajunge într-o Europă care nu îi vrea”. De ce credeți asta?
- Pentru că ăsta este contextul european acum. Sunt partide care duc o luptă pro și contra refugiați. În România, povestea este destul de minimalistă.
Dar e clar că Europa se împarte acum între cei care sunt de acord ca acești oameni să vină aici să înceapă o viață nouă și cei care nu sunt de acord. Vedem asta și în Germania, care nu mai este la fel de primitoare cu refugiații. În toată Europa sunt partide naționaliste.
O teamă constantă de deportare
- Le este teamă afganilor pe care LOGS îi ajută în Timișoara că statul român îi va deporta?
- Pentru persoanele care o iau la picior și trec ilegal frontierele pentru a ajunge într-o țară pe care ei o consideră sigură, teama de deportare este constantă. Se tem că răspunsul pe care îl vor primi din partea statului va fi negativ și dacă primesc un răspuns negativ înseamnă că vor fi trimiși înapoi.
Europa nu mai este atât de primitoare sau nu peste tot la fel de primitoare. De aceea și România este văzută, în general, de către refugiați ca țară de tranzit. Și în Timișoara avem acest „joc” al oamenilor care vor să plece mai departe. Frica de a fi trimis înapoi este constantă în această căutare a siguranței.
În ultima perioadă, deportările au fost oprite. Și normal că în perioada următoare nu vor mai exista deportări, pentru că statele nu mai au cu cine să colaboreze, nu pot trimite oameni într-un stat controlat de talibani.
Foto: Vlad Chirea
