România investește 4,5 milioane de euro în biserici din Republica Moldova: BOR vrea să-și consolideze influența religioasă

O biserică românească într-o comunitate majoritar bulgară

În satul Aluatu din raionul Taraclia, acolo unde majoritatea populației este de etnie bulgară și predominant pro-rusă, se construiește o biserică în stil ștefanian, singura parohie aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. Statul român a finanțat această inițiativă cu 500.000 de lei în 2025 și a alocat, în iulie 2026, încă 250.000 de lei pentru mobilier.

Aluatu este o localitate în care vorbitorii de română sunt majoritari, dar înconjurată de comunități bulgare. Preotul Cristian Chicoș explică că tensiunile au fost constante în ultimii ani, iar românii din sat au fost supuși, uneori, abuzurilor. „Suntem o minoritate în interiorul alteia”, afirmă parohul, subliniind dificultățile întâmpinate de enoriașii săi.

Efectele războiului din Ucraina

Decizia Bucureștiului de a intensifica finanțarea bisericilor din Republica Moldova a venit după 2024, pe fondul schimbărilor geopolitice generate de războiul Rusiei în Ucraina. Patriarhia Moscovei, care a susținut explicit războiul, și-a pierdut din influență în Republica Moldova, iar Biserica Ortodoxă Română încearcă să ocupe acest spațiu, spune cercetătoarea Tatiana Cojocari.

„Numărul celor care se identifică cu Mitropolia Basarabiei a crescut de la circa 12% în 2010 la circa 20-25% în prezent”, afirmă Cojocari, expertă în diplomație religioasă.

În 2023, România a adoptat o lege prin care alocă anual două milioane de euro pentru construcția sau modernizarea de biserici în Republica Moldova. Până în vara lui 2026, aceste fonduri au susținut 16 proiecte de biserici și alte 9 proiecte pentru chilii și așezăminte sociale. În plus, salariile clericilor afiliați Mitropoliei Basarabiei sunt susținute de statul român, ajungând la peste 100.000 de euro lunar, o creștere semnificativă față de 2018.

Teologul Paul Palencsar consideră această strategie drept o investiție pe termen lung. „Este un mesaj foarte clar: România le spune românilor de peste Prut «Nu v-am uitat»”, explică acesta. Totuși, el subliniază că neglijarea Basarabiei de-a lungul istoriei, inclusiv la nivel bisericesc, a afectat percepția localnicilor.

Proiecte importante în nord și sud

Pe lângă Aluatu, România finanțează construcția unor lăcașuri de cult în orașe precum Sângerei și Bălți. La Sângerei, o biserică dedicată „Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla” beneficiază de o alocare de peste un milion de lei românești în 2025. În Bălți, se construiesc biserica „Sfântul Antonie cel Mare” și Paraclisul Episcopal „Duminica Sfinților Români”.

Mitropolitul Basarabiei, Antonie, afirmă că aceste investiții sunt fundamentale pentru viitorul cultural și spiritual al regiunii. „Mitropolia Basarabiei și statul român își împlinesc fiecare propria misiune, însă ambele slujesc aceleași valori fundamentale: credința, cultura, educația, identitatea și demnitatea românilor dintre Prut și Nistru”, a declarat acesta.

Presiunile Moscovei și moștenirea sovietică

Deși investițiile financiare sunt consistente, experții avertizează că acestea nu sunt suficiente pentru schimbarea percepțiilor localnicilor. Tatiana Cojocari subliniază că Mitropolia Basarabiei trebuie să se distingă profund de Mitropolia Moldovei pentru a câștiga încrederea comunității.

„Imaginea ierarhilor trebuie să fie integră, fără scandaluri, fără implicare politică sau abuzuri”, afirmă Cojocari. Totodată, ea atrage atenția că Patriarhia Moscovei va continua să exercite presiuni și să recurgă la acțiuni hibride pentru menținerea influenței sale în Republica Moldova.

La Aluatu, construcția bisericii va mai dura cel puțin doi ani, fiind primul lăcaș de cult românesc ridicat în zonă în ultimul secol. Bătrânii satului își amintesc că, în trecut, aici exista o biserică din piatră, cu hramul „Sf. Mucenic Haralambie”, demolată de sovietici în 1961.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro