Standard & Poor’s decide astăzi dacă România trece în categoria „junk” sau nu. Ce spune Alexandru Nazare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România așteaptă anunțul agenției Standard & Poor’s (S&P), care va decide vineri, 2 octombrie, după închiderea piețelor, dacă ratingul suveran al țării va rămâne la nivelul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, sau dacă va fi coborât în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. Decizia vine într-un context de instabilitate politică prelungită și încetinire economică, marcate de creșterea costurilor de finanțare, conform Economedia.
Cuprins:
Update 11.17:Standard & Poor’s (S&P) urmează să publice vineri seară evaluarea privind ratingul suveran al României, după închiderea piețelor financiare din Europa și Statele Unite.
Agenția nu anunță în prealabil o oră exactă pentru publicarea raportului. În mod obișnuit, însă, evaluările privind statele europene sunt publicate vineri, într-un interval cuprins între orele 22:00 și 00:00, ora României.
Publicarea după încheierea ședințelor de tranzacționare ale principalelor burse are rolul de a limita volatilitatea și speculațiile care ar putea apărea pe piețele financiare în timpul programului de tranzacționare.
Ce presupune o retrogradare
Știre inițială: O eventuală pierdere a ratingului „investment grade” ar putea reduce numărul investitorilor eligibili pentru titlurile de stat românești, punând presiune pe dobânzile la care statul se împrumută.
Acest lucru ar avea consecințe în lanț asupra economiei, de la creșterea costurilor de finanțare, la dificultăți suplimentare pentru companii și populație. În acest moment, România este la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, aceeași poziție fiind confirmată în trecut și de agențiile Fitch și Moody’s.
Analiștii Erste consideră că scenariul de bază este păstrarea ratingului, însă avertizează că riscurile unei retrogradări sunt semnificative. Potrivit acestora, S&P ar putea amâna o eventuală decizie negativă până la clarificarea situației politice și a proiectului de buget pentru 2027.
Argumentele autorităților
Ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat optimist privind menținerea calificativului actual, invocând progresele în reducerea deficitului bugetar.
„Am mare încredere, au fost discuții intensive cu Standard & Poor’s. Atârnă destul de greu incertitudinea politică, dar avem și argumente solide legate de execuție”, a declarat acesta la TVR cu o zi înainte de anunțul agenției. Conform lui Nazare, deficitul de cash estimat pentru acest an este de 6,2% din PIB, iar cel ESA de 6%, ambele fiind considerate realizabile.
Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat și el reducerea deficitului bugetar cu peste 28 de miliarde de lei în primele șapte luni ale lui 2026, față de perioada similară din 2025. Acesta a afirmat că reformele, prioritizarea cheltuielilor publice și restructurarea companiilor de stat sunt indispensabile pentru stabilitatea economiei.
Presiunile economice
Deși consolidarea fiscală avansează, mediul economic rămâne dificil. Creșterea economică încetinește, iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a ajuns la 7,6%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din 2026, reflectând incertitudinile politice și economice.
Președintele Nicușor Dan a declarat că cifrele financiare ale României sunt mai bune decât în urmă cu un an și că există consens între partidele pro-occidentale privind menținerea traiectoriei de ajustare fiscală. El a transmis investitorilor că viitorul ministru al finanțelor va fi un profesionist capabil să gestioneze situația.
Bugetul pentru 2027, test crucial
Un alt element cheie urmărit de S&P este capacitatea României de a adopta un buget credibil pentru anul 2027.
Economistul Christian Năsulea a explicat, în cadrul emisiunii „Harta de Impact” realizată de G4Media și Economedia, că instabilitatea politică are un impact semnificativ asupra evaluării S&P.
Potrivit lui, agențiile de rating se concentrează pe capacitatea statului de a-și rambursa datoriile. „Continuarea politicilor de consolidare fiscală ar putea contribui la menținerea ratingului, chiar și în condițiile unui guvern interimar”, a mai declarat Năsulea.
Consecințele unei retrogradări
O coborâre în categoria „junk” ar putea obliga fondurile de investiții care operează exclusiv cu instrumente „investment grade” să-și reducă expunerea pe România. Acest lucru ar duce la creșterea costurilor de împrumut și la limitarea fondurilor disponibile pentru alte cheltuieli publice și investiții.
