România, campioana UE la mortalitate rutieră: „Ia să fie amenzile uriașe, minim 1000 de euro, românii devin nemți”

De ce merg românii așa tare în oraș

Pe forumuri online, o întrebare simplă a stârnit sute de reacții, scrie Adevărul: „De ce merg românii așa tare în oraș?”. Mulți au pus problema în legătură directă cu legislația și lipsa aplicării ei. Percepția generală este că pedepsele nu sunt suficient de mari și că poliția lipsește aproape complet din trafic.

Legea există, dar se aplică rar, iar controalele sunt ineficiente. În lipsa unei poliții vizibile și incoruptibile, mulți șoferi ajung să ignore regulile.

Amenzi mari și pedepse radicale

O soluție vehiculată frecvent este introducerea unor amenzi foarte mari. Mulți cred că sancțiunile minime de 1.000 de euro ar putea schimba comportamentul șoferilor. Alte propuneri merg și mai departe: corelarea amenzilor cu veniturile, pentru ca toată lumea să simtă la fel povara lor, sau chiar sancțiuni extreme precum confiscarea mașinii pentru viteză mult peste limita legală.

Unii susțin și pedepse penale mai dure: suspendarea permisului pentru mai mulți ani sau închisoare în caz de accidente mortale. Ideea de bază este că, în lipsa unor măsuri radicale, șoferii nu vor renunța la comportamentele periculoase.

Mentalitate, educație și infrastructură

O parte dintre participanți cred că problema ține mai puțin de pedepse și mai mult de mentalitatea șoferilor. Mulți conduc repede din dorința de a câștiga timp, deși diferența reală este de doar câteva minute. Lipsa de educație rutieră și obiceiul de a sfida regulile contribuie la numărul mare de accidente.

Un alt factor important este infrastructura. Marile bulevarde din București și alte orașe, cu două, trei sau chiar patru benzi pe sens, dau impresia unor drumuri de mare viteză, chiar dacă limitele legale sunt mult mai mici. Specialiștii susțin că străzile ar trebui regândite pentru a încetini traficul: reducerea numărului de benzi, supraînălțări care obligă la frânare, benzi dedicate transportului public și piste pentru biciclete.

Lipsa camerelor și graba de a ajunge acasă

Un alt motiv frecvent invocat este absența camerelor de supraveghere. Mulți sunt convinși că, dacă ar exista sisteme automate în toate intersecțiile, numărul șoferilor agresivi ar scădea drastic într-un timp foarte scurt.

În plus, există tendința de a accelera din dorința de a ajunge mai repede acasă sau la serviciu. În realitate, timpul câștigat este aproape nesemnificativ, dar riscurile sunt uriașe.

România, lider absolut la accidente mortale

Combinația dintre legislație blândă, controale rare, infrastructură rutieră care încurajează viteza și o cultură rutieră deficitară face ca România să fie, an de an, pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de victime rutiere.

La nivel național, Poliția Română a raportat anul trecut 4.235 de accidente rutiere grave, soldate cu 1.478 de persoane decedate și peste 3.400 rănite grav. Un raport special al Avocatului Poporului arată că, între 2020 și aprilie 2024, în România au avut loc 114.691 de accidente cu victime, dintre care aproape 7.000 s-au soldat cu decese.

Potrivit datelor oficiale, în 2024 numărul victimelor din România a fost aproape dublu față de media europeană. Deși există o ușoară tendință de scădere, țara noastră rămâne mult în urma statelor vestice în ceea ce privește siguranța rutieră.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro