Românii cred că trăiesc într-una dintre cele mai corupte țări din UE. Doar două state stau mai prost în percepția publică

România, în topul negativ al percepției corupției

Potrivit datelor din Eurobarometrul special 99.2, adunate și analizate de Contributors.ro, 82,1% dintre români spun că fenomenul corupției este fie „răspândit”, fie „foarte răspândit” în țară. Dintre aceștia, 25,6% consideră că este „foarte răspândit”. Analiza folosește date europene deja publicate, dar le interpretează comparativ, într-un mod care arată clar unde se află România față de alte state similare din UE.

Indicele sintetic, adică scorul care adună toate răspunsurile oamenilor într-un singur număr, ca să fie ușor de comparat între țări, folosit în analiză plasează România la 64,1 puncte, unul dintre cele mai ridicate scoruri din Uniunea Europeană. Mai prost stau doar Bulgaria și Grecia.

Această percepție este susținută de datele publicate de Transparency International, care arată că România are un scor CPI de 46, sub media UE, și un nivel de dezvoltare economică (PIB/locuitor) de 78,5% din media europeană.

Cum arată restul Europei

Diferențele dintre țări sunt clare și constante.

Țările nordice se află la polul opus. În Finlanda, Danemarca și Suedia, majoritatea populației consideră că fenomenul corupției este rar sau foarte rar. Finlanda are un scor negativ de percepție (-72,2), Danemarca (-57,6), iar Suedia (-27,4), ceea ce indică un nivel scăzut al corupției percepute.

Europa de Vest se situează într-o zonă intermediară. Germania de Vest, Țările de Jos, Belgia, Austria și Franța au percepții moderate, cu o creștere a îngrijorării pe măsură ce scade nivelul de dezvoltare sau în zonele cu inegalități mai mari. Un exemplu clar este diferența dintre Germania de Vest și Germania de Est, unde percepția corupției este semnificativ mai mare în est.

În estul și sudul Europei, situația se înrăutățește. Italia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Spania, Portugalia și Grecia se află în zona de sus a clasamentului negativ. Grecia este pe ultimul loc, cu un scor de 95,3, ceea ce înseamnă că aproape toată populația consideră corupția extrem de răspândită.

Factorii care inflențează percepția populației

Analiza arată că percepția corupției nu ține doar de țară, ci și de experiența personală și de poziția socială. Oamenii nemulțumiți de viața lor, cei care se consideră dezavantajați social, vârstnicii din mediul rural și persoanele care au avut contact direct cu situații de corupție tind să creadă, în proporție mai mare, că fenomenul este generalizat. Această regularitate se regăsește și în România.

Un element-cheie al analizei este faptul că percepția publică se suprapune peste datele obiective. Țările unde oamenii spun că există multă corupție sunt, în general, aceleași unde indicatorii internaționali arată niveluri ridicate ale fenomenului. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar de „o impresie proastă”, ci de o percepție care reflectă, în mare măsură, realitatea socială.

România nu este percepută ca o țară cu probleme punctuale de corupție, ci ca una unde fenomenul este larg răspândit. Poziția noastră în clasamentul european este constant slabă, indiferent de indicatorul folosit. Iar această percepție, odată instalată, riscă să se transforme într-un cerc vicios: mai puțină încredere, mai multă resemnare și o toleranță mai mare față de abuzuri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro